Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Despre Istoria ştiinţei, Despre Inventatori,şi…despre mine!

19 Jun

19.06.2022 Cercetarea științifică între cerințe și realizări

Posted in Uncategorized on 19.06.22

Cercetarea științifică între cerințe și realizări

Am adunat, de-a lungul timpului, reviste sau ziare în care am scris câte un articol. Le-am răsfoit în ultimele zile și am găsit un interviu din 1988. În anii care au trecut am desfășurat o activitate de cercetare aplicativă notabilă, care mă face să cred că am acumulat multă experiență. Am citit ce am spus în 1988. După 34 de ani aș răspunde la fel!

Așadar…

Interviu cu dr.ing.Gheorghe Manolea, publicat în „Catedra”, Foaie volantă editată cu prilejul „Zilei învățătorului” , 30 iunie 1988.

Statutul și rolul specialistului în societate au fost într-o continuă evoluție, determinată de relația om-natură, diviziunea socială a muncii, gradul de dezvoltare a tehnicilor, totalitatea cunoașterii omenești, progresele școlii și învățământului.

Având în vedere exigențele epocii contemporane în ceea ce privește însușirea culturii și specializării, formarea profesională, civică și patriotică, stăpânirea tezaurului de cunoștințe acumulate de omenire, am avut o discuție cu tovarășul dr.ing.Gheorge Manolea, șef de lucrări la Facultatea de Electrotehnică a Universității din Craiova, pe tema cercetării științifice în ansamblul ei și cercetarea științifică a cadrelor didactice și specialiștilor din învățământul mediu.

Reporter: Este necesară cercetarea științifică la nivelul învățământului mediu?

G.M.:Cercetarea științifică aplicativă urmărește o finalitate concretă, ea reprezentând sarcina profesională a unui număr din ce în ce mai mare de specialiști, reuniți în institute specializate, grupați în echipe de cercetare – una dintre formele de organizare care, prin caracterul multidisciplinar, conduce la soluții de avangardă. După cum se știe, școala românească a optat pentru îmbinarea culturii generale cu cultura profesională, pentru că performanța ce i se cere produsului său final – absolventul – în anii de după școală, fie că lucrează ca muncitor cu înaltă calificare, fie că lucrează ca inginer specialist, ca economist sau medic, nu poate fi atinsă dacă pregătirea pentru performanță nu începe de timpuriu. De asemenea, aproape întotdeauna, descoperirea unui fapt sau a semnificației unui fenomen reprezintă, în fond, consecința aplicării unor principii care aparțin altor domenii.

Privite lucrurile din acest punct de vedere, rezultă că cercetarea științifică a cadrelor didactice și specialiștilor din învățământul mediu trebuie considerată ca o componentă permanentă a activității didactice.

Reporter: Cum poate fi realizat obiectivul cercetării științifice desfășurate de cadrele didactice și specialiștii din licee?

G.M.: Formarea de elevi creatori se poate obține prin activitatea didactică la clasă și prin activitate suplimentară de cercetare propriu-zisă, desfășurată în laboratoare, pe teren, în biblioteci etc. Spre exemplu, profesorul poate să-l învețe pe elev la clasă să culeagă informații din mai multe surse – documentarea – și să le prelucreze selectiv. Este la îndemâna oricărui profesor de liceu să folosească la disciplina lui atât manualul cât și alte tratate, reviste. Subliniez, însă, că simpla indicare a unei cărți sau a mai multora nu înseamnă că i-am învățat pe elevi să facă o documentare din literatură. Profesorul trebuie să compare informațiile și să le selecteze împreună cu elevul. Mai vreau să subliniez că documentarea numai în limba maternă poate fi echivalată cu a-l învăța pe elev doar să „audă” nu să și „vadă” și, de aceea, este absolut necesar ca absolventul de liceu să știe cel puțin să traducă din două limbi străine. Desigur bibliotecile școlare au un fond documentar minimal, dar dacă profesorul și elevul împrmută o carte sau o revistă de la Biblioteca Universității din Craiova – unde se găsește cel puțin un exemplar din oricare publicație românească – de la Biblioteca Centrală Universitară București, de la Institutul Național de Informare și Documentare INID București, de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci OSIM București înseamnă că au descoperit mai multe chei de aur.

Reporter: Care ar putea fi tematica cercetării științifice desfășurate în licee?

G.M.:În acest sens, experiența învățământului doljean este remarcabilă, ținând seama că s-au abordat teme din domeniul tuturor disciplinelor de învățământ. În ceea ce privește domeniul tehnic, consider că temele abordate împreună cu elevii nu trebuie să depășească nivelul lor de cunoștințe și posibilități pentru ca astfel ei să-și poată forma o gândire creativă. De asemenea, trebuie obișnuiți să găsească soluții simple, dar eficiente, care să conducă la îmbunătățirea și completarea materialului didactic, la ușurarea efortului fizic în ateliere, în școală, în gospodăriile personale, la creșterea productivității.

În ceea ce privește activitatea de cercetare, desfășurată numai de cadrele didactice și specialiști, consider că integrarea lor, acolo unde este posibil, în colectivele de cercetare din învățământul superior și institutele de profil ar putea duce la creșterea eficienței acestei activități. Oricum trebuie eliminat amatorismul și insistat pe profesionalism.

Reporter: Se poate stabili o metodologie unică de cercetare științifică?

G.M.: Deși toată lumea este de acord că nu se pot da rețete pentru cercetare, totuși, în fiecare act de creație se parcurg câteva etape tipice: observația (documentarea), analiza critică a ceea ce există ( ce este bun, ce nu este performant, ce este logic, ce are continuitate etc,), identificarea ipotezelor de lucru, formularea soluției, verificarea soluției (experimentarea).

Generalizând, puțin forțat, se poate spune că la fiecare disciplină predată în liceu, la mai multe sau mai puține lecții, se parcurg deja sau se pot parcurge aceste etape împreună cu elevii atât în secvența de predare cât și în secvența de verificare a cunoștințelor. Din aceste experimente de cercetare în clasă, elevul poate să tragă concluzia că activitatea de învățare nu este numai memorare și reproducere ci este o activitate de cercetare, de căutare, este un ansamblu de corelații între informații.

19 iunie 2022

No Comments »

30 May

30.05.2022 NU zidurile scriu istoria unei școli!

Posted in Uncategorized on 30.05.22

No Comments »

11 Apr

11.04.2022 Dumnezeu îi ajută pe oameni prin Oameni

Posted in Uncategorized on 11.04.22

Dumnezeu îi ajută pe oameni prin Oameni.

Cincisprezece noiembrie două mii treisprezece. O zi de vineri. O zi normală pentru mine. O zi plină, ca de obicei.

Spre seară aveam programată o întâlnire la biroul meu. Urcând scările am avut sentimentul că se petrece ceva cu mine, fără să-mi pot explica ce s-a întâmplat.

Am început discuția cu inginerul cu care aveam întâlnire dar, inexplicabil, nu reușeam să mă concentrez.

Mi-am cerut scuze și am amânat discuția, apoi am încercat, în fel și chip, să mă liniștesc. Aveam o durere în capul pieptului pe care o puneam pe seama unei indigestii.

Am plecat spre casă.

Durerea din capul pieptului nu a încetat, deși încercasem și alte remedii.

Oamenii de lângă mine s-au sfătuit și au chemat salvarea, adică o mașină. În salvare, adică în mașină, erau Oameni. O doamnă m-a consultat, mi-a dat și o pastilă, apoi mi-a spus:

– Nu trebuie să vă speriați, dar protocolul cere să vă ducem la spital!

Acolo, o doamnă doctor, adică un Om, m-a consultat apoi mi-a spus:

– Nu trebuie să vă speriați, dar protocolul cere să vă trimitem cu elicopterul la București.

De la spital la aeroport am mers cu o salvare. Era spre miezul nopții. Lângă elicopter erau alți Oameni. Au deschis o trapă spre un spațiu îngust din burta elicoperului. Uneori mi-e teamă de spații înguste. Gândul meu nerostit a fost auzit de unul dintre oamenii adunați în jurul elicopterului. Un Om, era tot o doamnă, m-a întrebat:

– Vreți să mai așteptăm sau putem să ne îmbarcam?

Au zăbovit puțin apoi am zburat spre Spitalul Militar din București.

Era deja sâmbătă și încă nu se luminase de ziuă.

Mai mulți oameni s-au ocupat de mine. Mi-au pus două „bucșe” pe vasele prin care circulă sângele. Pe Omul numărul unu nu l-am cunoscut. I-am aflat numele, mai târziu.

A mai trecut ceva vreme. Alți oameni, alt Om, mi-au scos inima, i-au făcut ce i-au făcut, au pus-o la loc și m-au trimis la Oamenii mei de acasă, la cei care au știut mereu cum să mă ajute.

Acum, într-o altă zi normală pentru mine, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru ajutorul pe care mi l-a dat, am înțeles că Dumnezeu îi ajută pe oameni prin Oameni !

No Comments »

18 Mar

18.03.2022 Vreau să fii Păpădia mea

Posted in Uncategorized on 18.03.22

Vreau sa fii Păpădia mea!

Sunt aproape 20 de ani de când un Om îmi trimite o felicitare de ziua mea de naștere. A fost o vreme când mi-a trimis o Felicitare scrisă, cu o imagine frumoasă, imprimată pe carton, expediată într-un plic dedicat. Apoi, în alți ani, mi-a trimis un mesaj prin poșta electronică. Un mesaj simplu care menținea o legătură nevăzută între noi. Anul acesta mi-a trimis, de ziua mea, un mesaj pe telefon.

Anul acesta a fost simplu să-l sun la telefon. Nu mai vorbisem, direct sau la telefon, de foarte mulți ani.

Am discutat de una, de alta.

Am ajuns la copii.

Are o fetiță.

Vârsta ei este apropiată de vârsta nepoților mei, așa că l-am întrebat:

– Lucian, ce subiecte discuți cu fetița ta? Îți pun întrebarea asta pentru că, de multe ori, eu nu găsesc cele mai potrivite teme pe care să le discut cu nepoții mei.

După mai multe exemple, detalii din care am înțeles dorința lui, de tată, de a-și vedea copilul împlinit, mi-a spus că, într-o zi, în timpul unei drumeții pe Valea Jiețului, fetița l-a întrebat:

Tată, cum ai vrea tu să fiu eu?

Întrebarea m-a luat prin surprindere, a continuat Lucian, așa că nu i-am răspuns imediat. Ne-am continuat drumul în tăcere, fiecare cu gândurile lui. După o cotitură, pe marginea drumului, am văzut o păpădie, care ieșise la lumina zilei printr-o crăpătura a asfaltului.

Ne-am oprit amândoi, fascinați de păpădia care, în lumina filtrată de frunzele copacilor, părea că se bucură de victoria ei asupra asfaltului. Rădăcinile, acoperite de asfaltul zgrunțuros, neprielnic, dar înfipte bine în pământul hrănitor pe care îl acoperea, i-au dat ei, Păpădiei, puterea să răzbată, semeață, la lumină.

Găsisem răspunsul la întrebare.

– Vreau să fii Păpădia mea!

No Comments »

25 Jul

25.07.2021 Despre diacritice

Posted in Uncategorized on 25.07.21

Despre diacritice.

A fost o vreme când, la susținerea Proiectelor de Diplomă, insistam asupra importanței utilizării diacriticelor : ă, â, î, ș, ț.

Devenisem…plictisitor!, până când…

Un absolvent descria instalația de confecționare a înfășurărilor transformatoarelor electrice care conținea și un dispozitiv de „depănare”, de „derulare” a conductorului de cupru. Absolventul, din-nu-știu-ce-motive, în expunerea orală, a folosit litera „a” în loc de „ ă” și a spus că este … un dispozitiv de „depanare” ( de reparare), ceea ce dovedea modul superficial în care acesta și-a elaborat Proiectul.

Atunci, toți au apreciat insistențele mele asupra importanței utilizării diacriticelor în limba română.

Timpul a trecut.

Proiectul de Diplomă se numește acum Lucrare de Licență și este editată, de regulă, cu ajutorul unui calculator.

Problema a rămas și s-a … amplificat, iar eu insist, cu fiecare ocazie, asupra importanței utilizării diacriticelor.

Explicația obișnuită: tastatura calculatorului ...

În timp, problema s-a rezolvat. Meteahna de a scrie fără diacrtice a rămas!

De curând, în vreme de Pandemie, am participat la o întâlnire profesională cu oameni foarte competenți în domeniul lor de activitate dar, într-unele dintre documentele prezentate, nu se foloseau diacriticele. În contextul dat, comentariul meu privind importanța utilizării diacriticelor ar fi părut deplasată, nod-în-papură, așa că m-am abținut.

Fiind în vreme de Pandemie, toată lumea purta mască. Inclusiv vorbitorul. La un moment dat, din-nu-știu-ce-motiv, vorbitorul și-a îndepărtat masca și … am descoperit altă fizionomie, alt om.

Întâmplarea mi-a dat „puterea” să-mi expun „teoria” privind importanța utilizării diacriticelor în limba română.

Vorbitorul, un foarte bun profesionist, a argumentat de ce nu a folosit diacriticele în documentele prezentate:

– textele cu diacritice nu pot fi folosite pentru crearea de link-uri, importante în activitatea lui;

– textele cu diacritice nu pot fi traduse automat, operație importantă în activitatea lui.

Și totuși, folosirea diacriticelor în limba română este esențială!

În plus, orice problemă are soluție!

25.07.2021

One comment »

18 Jul

18.07.2021 Si distanțele cresc, in timp.

Posted in Uncategorized on 18.07.21

Și distanțele cresc, în timp.

În urmă cu cincizeci de ani, mai precis în septembrie 1971, am parcurs, pe jos, cu rucsacul în spinare, traseul Uricani, Câmpu lui Neag, Câmpușel, Izbucul Cerna ( Izvoarele Cernei), Cerna Sat. Apoi, cu un IMS, am ajuns la Băile Herculane.

Vara aceasta am mers cu mașina de la Băile Herculane până la Cerna Sat. Drumul de la marginea satului, spre munte, altă dată o potecă, nu mai lată de un metru și jumătate, acum o șosea în toată regula, m-a dus ușor până la Cheile Corcoaiei, rămase aproape neschimbate,

Îmi amintesc că, acum 50 de ani, de la Izorul Cernei până în Cerna Sat am mers, pe jos, cca. 10-12 km.

Când un localnic mi-a spus că, acum, până la Izbucul Cerna sunt 30 de km am exclamat:

– Uite, dom’le, și drumurile se lungesc, în timp, așa cum creșteau, de mult- tare de mult, eroii din legendele despre apa Cernei și Cheile Fricii !

Poteca, pe care am mers in urma cu 50 de ani, cu încă doi tovarăși de lungi drumeții, se află, de ani buni, sub apele lacului Iovanu. Acum, de la Cerna Sat până la Izbucul Cernei se merge pe un drum care urcă în serpentine, iar apoi șerpuiește, obositor, pe malul lacului Iovanu.

18 iulie 2021

No Comments »

11 Jul

11.07.2021 Despre neologisme

Posted in Uncategorized on 11.07.21

Nu sunt adept al neologismelor!

Nu sunt un adept al neologismelor tehnice! Folosirea lor peste măsură mă duce cu gândul la Remus Răduleț, academicianul care a consumat mult timp, multă energie pentru elaborarea Lexiconului Tehnic Român. La vremea aceea apariția Lexiconului era o necesitate.

Prima ediție, elaborată între 1948 și 1956, a avut 8 volume. Ediția a doua, elaborată între 1957 și 1966, însumează 18 volume. Au lucrat aproape 500 de persoane…

Zilele trecute am cumpărat un ceas pentru udat gazonul din curte și grădina de lângă casă.

Este un ceas mecanic, cu arc, ca cele de pe vremea în care se elabora Lexiconul, care, după un timp închide o vană din interiorul lui și oprește, automat, apa care vine de la robinet. Sunt mulțumit de el. Mut aspersorul oscilant în poziția convenabilă, pornesc ceasul și… îmi văd de treabă.

Într-una dinte zile m-am întâlnit cu un prieten, mai tânăr.

I-am povestit despre dispozitivul cumpărat de mine. La început nu a înțeles despre ce este vorba și mi-a pus mai multe întrebări. Răspunsurile mele nu reușeau să-l lămurească așa că mimica lui era descurajantă pentru mine.

Într-un final a exclamat:

– A! Este vorba de un … timer! și s-a luminat la față.

Deși nu sunt un „fan” al neologismelor, trebuie să recunosc că, uneori, ne scot din încurcătură.

11.07.2021

No Comments »

04 Jul

04.07.2021 Lecția graului

Posted in Uncategorized on 04.07.21

Lecția grâului

Dintr-un singur bob răsare, la început, o frunza mică verde, ca un vârf de lance. Nestiutorii pot crede ca este, iaca, o buruiană oarecare.

Vine zăpăda și o acoperă. Neștiutor, sau cârcotaș, poți crede că a dispărut cu totul.

Frigul ne sperie, pe mulți. De frunza cea verde nu ne mai amintim, preocupați să avem ceva căldură pentru noi.

Vine Primăvara și, modestă, frunza verde iese la iveală, parcă un picușor mai înaltă. Are și o tulpină subțire-subțire, iar în vârful ei se adună esența vieții care, parcă, ar vrea să frângă semeția firului care o înalță.

Timpul trece și, cam prin luna lui cuptor, verdele devine galben.

Vârful de lance spune, neauzit, tabla înmulțirii : unu-ori-zece-egal-zece!

Oare mai știm noi tabla înmulțirii, ca să dăm, măcar înzecit, ce am primit?

No Comments »

18 Jun

18.06.2021 Răspuns la Scrisoarea deschisă

Posted in Mesaje transmise catre..., Uncategorized on 18.06.21

Buna ziua!

Salubritate Craiova va ridica etapizat pubelele date în comodat populației.

Ca urmare a încetării activității de colectare a deșeurilor pe raza municipiului, Salubritate Craiova va proceda, în următoarea perioadă, la recuperarea recipientelor de precolectare date în comodat persoanelor fizice care nu și-au manifestat în scris intenția de a le păstra.

 Conform graficului, în ultima săptămână de colectare a deșeurilor, respectiv în perioada 24.06-30.06.2021, vom merge în teren alături de echipaje pentru a ridica o parte dintre cele peste 19.000 de pubele aflate în folosința abonaților.

Având în vedere numărul mare de recipiente existente în posesia persoanelor fizice, programul de ridicare va continua și după data de 1 iulie 2021, respectiv data de intrare pe piață a noului operator, utilizatorii fiind informați în prealabil asupra zilelor în care se va face predarea pubelelor către reprezentanții noștri.

Craciun-Stancu Anca

SC Salubritate Craiova SRL


Acesta este răspunsul pe care l-am primit, prin e-mail, la scrisoarea trimisă de mine, tot prin e-mail, in data de 9 iunie. Sunt multumit! Este inca o dovada ca, prin dialog, avem sanse mari sa ne rezolvam micile noastre probleme. Sunt mahnit pentru ca, in mesajul meu, trimis prin e-mail, m-am adresat unei persoane identificate prin nume si prenume. Am primit raspunsul pe adresa mea de e-mail, dar incepe cu „Buna ziua”, adica o formula folosita intr-o discutie directa, verbala. Nu se adreseaza persoanei care a trimis mesajul. Oamenii sunt importanti! Sunt mahnit pentru ca preluam, prea usor, „tipare” care nu ni se potrivesc!

Gheorghe Manolea- multumit.


No Comments »

18 Jun

17.06.2021 Sergiu Rădăuțanu, primul rector al Institutului Politehnic din Chișinău

Posted in Evenimente în imagini (galerie foto), Mesaje transmise catre..., Uncategorized on 18.06.21

Simpozionul IN MEMORIAM: Sergiu RĂDĂUȚANU (17.06.2021)

No Comments »