14 Feb
14.02.2025.Charles Darwin, cercetător și observator al naturii.
Posted in Personalități din știință și tehnică din întreaga lume on 14.02.25
Personalități din știință și tehnică
Charles Darwin, cercetător și observator al naturii.
Azi la emisiunea „Personalități din știință și tehnică” aș vrea să trecem în revistă viața lui Charles Darwin, cercetător și observator al naturii.
Vorbim, poate prea mult, despre educație, despre puterea educației, chiar și despre „educația la putere”.
Mi-am adus aminte ( semn de bătrânețe) de diriginta noastră din liceu, profesoară de biologie, Claudia Târnăveanu.
Orele de dirigenție erau ore de … dirigenție!
Pregăteam referate pe diferite teme. Ca să le pregătim, mergeam la Bibliotecă.
Unul dintre referate avea ca temă „Călătoria vasului Beagle în insulele Galapagos”. Atunci, cu mulți ani în urmă, elev la liceu, am descoperit un cercetător complex al naturii, un observator fin al naturii, l-am descoperit pe Charles Darwin.
Charles Darwin s-a născut la data de 12 februarie 1809 în Țara Galilor, în familia doctorului Robert Darwin. Mama sa, Suzannah, preocupată de științe și artă, se trăgea dintr-o familie cu principii liberale, proprietara unei fabrici pentru obiecte din porțelan. Avea 8 ani când mama sa decedat. La 9 ani a fost trimis la o școală unde studiase atât tatăl cât și bunicul, medici. Copilul Charles era atras de științele naturii. A citit despre migrarea rațelor sălbatice, mergea pe malul mării ca să urmărească păsările și insectele. Cu toate acesta, la 16 ani este trimis la Universitatea din Edinburgh pentru a face studii de medicină, ca tatăl și bunicul său.
Medicina nu îl atrăgea. Era atras de …științele naturii!
Universitatea pe care o urma, Universitatea din Edinburgh, avea un program de biologie marină și o grupare academică, o asociație universitară care se ocupa de istoria naturii, așa că s-a înscris în această asociație. Aici a aflat despre lucrarea „Filozofia zoologică”, scrisă în 1809 de naturalistul francez Jean Baptiste Lamarck, în care acesta a formulat ipoteza că animalele au evoluat de la organisme simple la organismele complexe din vremurile noastre. Charles Darwin era pasionat de activitatea pe care o făcea în acest grup profesional dar tatăl său, Robert Darwin, nemulțumit că a renunțat la medicină, l-a convins să se facă preot având în vedere că mulți dintre aceștia erau și naturaliști. Se mută la Universitatea Cambridge. Aici îl întâlnește pe profesorul John S. Henslow care susținea, vineri seara, seminarii și studii despre științele naturii. Tot în această perioadă citește lucrarea botanistului german Humboldt „Călătorii spre noul continent” care i-a plăcut atât de mult încât a reținut multe citate pe care le folosea în expunerile sale. Mai mult, își dorea să facă o călătorie în care să exploreze natura. Ocazia s-a ivit în anul 1831. Un grup de cercetători pregătiseră vasul Beagle pentru o călătorie cu scop geografic în Patagonia, Chile și Peru. Cercetătorii doreau să facă hărți detaliate ale acestei zone geografice.
În data de 27 decembrie 1831 vasul Beagle, cu Charles Darwin la bord a plecat din Anglia spre America de Sud. După o călătorie de aproape patru ani, în 15 septembrie 1835, vasul Beagle a ajuns în insulele Vrăjite, numite mai târziu insulele Galapagos, cele mai izolate insule de pe pământ.
Insulele Galapagos, insule vulcanice, se află la 80-90 km una de alta. Se poate spune că toate au aceeași climă, se află la aceeași latitudine și longitudine. Și totuși speciile diferă de la o insulă la alta. Spre exemplu, în Galapagos, țestoasa uriașă are carapacea ușor diferită de la o insulă la alta. Darwin a descoperit că cintezele aveau ciocurile de lungimi diferite în funcție de insula pe care trăiau. A constatat că iguanele aveau obiceiuri alimentare în funcție de mediul în care trăiau: cele de pe uscat se hrăneau cu ierburi, iar cele care trăiau pe malul mării se hrăneau cu animale marine.
Timp de 35 de zile a colectat mostre și fosile de diverse specii.
Timp de 35 de zile, în fiecare zi, își punea aceleași întrebări: De ce aspectul animalelor era ușor diferit de la o insulă la alta? De ce obiceiurile alimentare ale animalelor erau ușor diferite de la o insulă la alta? După 35 de zile vasul Beagle a plecat. A ocolit Capul Horn și în luna mai a anului 1836 a reajuns în Anglia.
În ianuarie 1838 s-a căsătorit cu Emma Wedgwood. Au avut 10 copii, 6 băieți și 4 fete. Unii dintre ei au decedat înainte de a ajunge la maturitate.
Charles Darwin, probabil ca urmare a înțepăturilor de insecte din timpul călătoriei, s-a îmbolnăvit. Avea amețeli și palpitații. Uneori avea perioade de crize. Din acest motiv nu a mai călătorit. A rămas în ținutul Kent din Anglia. Pentru a comunica cu lumea științifică nu avea nici telegraf, nici telefon. Încă nu se inventaseră. A folosit, în schimb, serviciul poștal.
A comunicat prin scrisori cu Charles Lyell, geolog englez, autorul „Teoriei geologiei”, care susținea că „Pământul a fost format de niște forțe cu acțiune lentă care există și azi”.
A comunicat prin scrisori cu membrii unui club care făcea experimente de pe culturi agricole și animale domestice. Ei experimentau după instinct, iar Darwin găsea explicația științifică a rezultatelor lor, le explica științific mutațiile care aveau loc.
Fiecare a câștigat.
Cultivatorii și-au îmbunătățit metodele de lucru și au obținut rezultate mai bune.
Charles Darwin a adunat multe informații pentru lucrarea sa fundamentală, „Originea speciilor”, pe care, de altfel le ordona în vederea publicării lor într-o carte.
În această perioadă, mai precis prin1844, într-o scrisoare trimisă botanistului Joseph Hooker ,
Darwin scria:„ După studiile din insulele Galapagos, cercetând culturi, grădini și animale, am ajuns la o concluzie. Parcă aș mărturisi o crimă spunându-ți acest lucru, însă concluzia mea este aceea că speciile au evoluat de-a lungul timpului”.
Avea multe documente dar ezita să le publice. La un moment dat a afirmat că ar vrea ca rezultatele muncii lui, concluziile la care a ajuns ar vrea să fie publicate după moartea lui. Se gândea la soarta pe care a avut-o Copernic, pe care a avut-o Galileo Galilei.
Până într-o zi când…!
În 18 iunie 1858 a primit o scrisoare de la Alfred Wallace, naturalist englez, mai tânăr cu 14 ani, care îi scria că în opinia sa: „ speciile ar putea să treacă prin mutații de-a lungul timpului evoluând treptat într-o varietate infinită de specii noi, fiecare dintre ele având o diferență insesizabilă față de specia sursă”.
Scrisoarea lui Alfred Wallace a fost un șoc pentru Charles Darwin pentru că, în esență, trata același subiect de care el se ocupa de aproape 27 de ani. Alfred Wallace trăia în Indiile de vest și nu era la curent cu rezultatele comunicate deja de Darwin.
În aceste condiții se decide să publice lucrarea cât mai repede. În 24 noiembrie 1859, cartea „Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență” vede lumina tiparului. Cartea avea 600 de pagini. Trebuie subliniat că în nici-un paragraf Darwin nu face vreo referire la om. Cartea se ocupă de animale, iar ipoteza de la care a pornit a rezultat din analogia dintre „selecția umană” și „selecția naturală”. Oamenii selectează plantele cele mai viguroase. Oamenii selectează animalele cele mai sănătoase pentru a produce urmași sănătoși. Din această analogie a tras concluzia că și natura procedează la fel. Darwin a afirmat: „Singurii care supraviețuiesc sunt aceia care se adaptează”. A numit acest proces „selecție naturală”. Exemplarele care reușesc să se adapteze mediului în care trăiesc transmit urmașilor aceste gene. Aceste mutații, în timp, conduc la o specie care diferă, mai mult sau mai puțin, de strămoșii săi. Spre exemplu, girafele care aveau gâtul mai lung puteau ajunge la hrana care le asigura supraviețuirea, iar această genă s-a transmis și a condus la exemplarele de girafă din zilele noastre. El a ajuns la aceste concluzii prin observarea fosilelor dar și prin discuții cu peroanele care făceau experimente selective de împerechere între animale. În cercetarea sa a folosit raționamentul inductiv, a folosit metoda inductivă. Darwin este un exemplu de folosire a metodelor utilizare în cercetare: documentarea pe teren, observarea întâmplătoare, observarea sistematică, analogia, raționamentul sau metoda inductivă, metoda experimentală.
Apariția cărții „Oiginea speciilor” a declanșat discuții aprinse. Totuși, Darwin nu a avut soarta lui Galileo Galilei. Charles Darwin și-a continuat studiile având un program foarte riguros.
Și-a pus întrebarea: cum de plantele din aceeași specie se întâlnesc în diverse zone, în număr mare, deși ele sunt imobile? A studiat, a scris și a publicat cartea „Puterea mișcării la plante”. A publicat și cartea „Formarea mucegaiului vegetal prin acțiunea viermilor”, carte mult apreciată de către grădinari.
În anul 1882 sănătatea lui Darwin s-a deteriorat mult. A murit la data de 19 aprilie 1882. Avea 73 de ani.
Trebuie să spun că după vizita lui Charles Darwin în Insulele Galapagos oamenii au adus aici alte animale și … echilibrul natural s-a stricat. Trebuie să spun că tot oamenii au decis să refacă echilibrul inițial. În 1978, insulele Galapagos au fost primul teritoriu natural înscris în patrimoniul mondial.
La finalul acestui episod, stimați ascultători, pentru consolidarea informațiilor despre Charles Darwin vă sugerez să faceți măcar una dintre următoarele vizite.
Vă sugerez să vizitați Secția de Științele Naturii din Craiova, strada Popa Șapcă nr.8, componentă a Muzeului Olteniei, inaugurată acum aproape 100 de ani, în decembrie 1923.
Vă sugerez să vizitați Biblioteca Universității din Craiova și să răsfoiți volumul „Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență”, publicată de Editura Academiei Române în anul 1957.
Mențiune.
Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și on line radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.