
Bogăţia unui popor vine din cultura sa. Cultura unui popor este dată de creaţiile comunităţilor care formează poporul. Când se discută despre cultură şi creaţii, ne gândim, de regulă, la creaţii artistice, la opere de artă ,la tablouri, la sculpturi, la cărţi. La cărţi scrise de poeţi, la cărţi scrise de romancieri.Cărţile care intră în patrimoniul, în tezaurul unui popor sunt scrise şi de alţi specialişti. Uneori de ingineri.Unele dintre aceste cărţi jalonează, pentru zeci de ani, vocabularul de specialitate corelat cu vocabularul uzual, cu vocabularul comun.Dacă nu apar la momentul potrivit aceste cărţi, numite dicţionare, numite lexicoane sau altcumva, cultura unui popor riscă să-şi piardă identitatea.Cuvintele de împrumut, cuvinte care “ sună” frumos şi lasă impresia că cel care le foloseşte este inteligent şi cult, sufocă, încet-încet identitatea culturii unui popor.Cultura tehnică a poporului român a beneficiat de mulţi creatori.Unii au creat invenţii pionier.Alţii au introdus cuvinte folosite acum în întreaga lume.Altul, numit Remus Răduleţ, prin erudiţia şi dăruirea sa , a făcut posibilă apariţia Lexiconului Tehnic Român.
Scurtă biografie
Remus Răduleţ s-a născut la data de 3 mai 1904 în localitatea Brădeni din judeţul Sibiu, într-o familie cu doi băieţi şi două fete. Tatăl său a fost preot .Satul Brădeni este atestat încă din 1297 cu numele de Terra Heen, iar biserica cu hramul Sf. Andrei, a fost menţionată prima oară în 1350. Sat săsesc , numit Henndorf până în 1968. Studiile liceale le-a început la Sighişoara şi le-a terminat la Braşov. A început liceul la secţia umanistă dar, atras de fizică, a susţinut Bacalaureatul la secţia reală. Această formare iniţială umanistă şi-a pus amprenta pe întreaga lui viaţa profesională inginerească.
Read more »