Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Victor Gomoiu – părintele istoriei medicinei din România.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc despre Victor Gomoiu- părintele istoriei medicinei din România.

Preocupările mele sunt legate de istoria ingineriei, de istoria ştiinţei, în general. În documentele cercetate am găsit evocate,  adesea, contribuţiile medicilor  la inventarea unor procedeee specifice medicinei, la inventarea unor dispozitive aplicate în medicină. Unii dintre aceştia s-au născut, au lucrat în Craiova. Mai mulţi medici contemporani din Craiova  au obţinut Brevete de invenţie. Un nume întâlnit constant în aceste documente  este al doctorului Victor Gomoiu. Am avut mai multe tentative de a povesti despre Victor Gomoiu. De fiecare dată am renunţat  gândindu-mă că nu este domeniul meu, că alţii, printre care profesorul  Mihail Şcheau au scris  mult, au scris mai bine  despre Victor Gomoiu. Într-un final mi-am adus aminte de o discuţie purtată cu profesorul Mihail Şcheau prin anii ’96 –’97 când încerca să salveze ce se putea salva din Muzeul de istorie a medicinei amenajat cu multă trudă în clădirea din Calea Unirii, revendicată la vremea aceea. Aşa  am acceptat  că istoria ştiinţei nu are graniţe. În plus, Victor Gomoiu se înscrie în galeria academicienilor cu rădăcini olteneşti.

Victor Gomoiu s-a născut la data de 18 aprilie 1882 – în  localitatea Vânju Mare, judeţul Mehedinţi. Studiile primare le-a făcut în comuna natală, apoi Liceul Traian din Drobeta Tr. Severin şi Facultatea de Medicină din Bucureşti (1900-1905). După patru ani de cercetări, a obţinut, în 1909,   titlul de doctor în ştiinţe medicale cu   calificativul „magna cum laudae”  cu  teza  : „Anaplastia feţei şi capului”.

Menționez că anaplastia este o operație chirurgicală făcută cu scopul de a reda forma normală unei părți mutilate a corpului.

 Preocupărilesale au depăşit, încă de la început, graniţele profesiei medicale. Aşa se face că, în 1906, figura în colectivul de redacţie al revistei „Şezătoarea satului” Bumbeşti-Jiu,  alături de George Coşbuc şi George Dumitrescu Bumbeşti-Jiu, revistă în care a publicat mai multe articole legate de medicina în poezia populară românească. De altfel, acest subiect îl va dezvolta mai târziu în lucrările prezentate la Congrese internaţionale, începutul fiind Congresul de la Oslo din 1928 când a prezentat  lucrarea „Medicina populară în România”. De asemenea,  în 1935, cu ocazia celui de al X-lea Congres de istorie a medicinei, Victor Gomoiu a propus înfiinţarea unei Comisii care să se ocupe  cu studierea medicinei populare.

În timpul Primului Război Mondial a activat ca medic militar fiind decorat pentru fapte de eroism. În acele condiţii specifice a imaginat o tehnologie şi a inventat un dispozitiv pentru efectuarea transfuziilor de sânge. După terminarea războiului  se simţea o nevoie acută de spitale   care să acorde asistenţă medicală gratuită aşa că,  începând cu 1920, s-a implicat în construirea unui aşezământ medical numit la început „Complexul de asistenţă medico-socială de la Bariera Vergului”. Activitatea în domeniul asistenţei medicale a continuat prin  contribuţia la înfiinţarea altor spitale la Mangalia, Turnu Severin, Vânju Mare, a preventoriilor de la Şanţuri şi de pe Valea Teleajenului.

A condus, împreună cu dr.doc.Mihai Cănciulescu, revista Acta Medica Română (1928- 1948) în care a militat pentru înfiinţarea unei Universităţi  de medicină la Craiova.

Este considerat părintele istoriei medicinei româneşti şi al muzeografiei medico-farmaceutice.   Iată câteva cărţi de referinţă pe care le-a scris: Spitalul- originea şi evoluţia sa (1920), Istoria medicinei în România (1939), Isoria medicinei, prin călători (1945).

În timpul Primului Război Mondial, a văzut multă suferinţă în rândul soldaţilor. I-a venit ideea de a construii un spital în care să se acorde asistenţă medicală gratuită. În anul 1920 i-a cerut arhitectului Gheorghe Şimota să schiţeze un plan pentru un complex medical  care să cuprindă toate specialităţile de bază: boli interne, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie şi stomatologie. Apoi Victor Gomoiu  a studiat  cu atenţie acest plan şi l-a modificat pentru a corespunde unei concepţii organizatorice  moderne legate de actul medical. Au fost prevăzute 10 cabinete pentru cele cinci specialităţi, două laboratoare pentru analize medicale, o farmacie care să deservească în special  Spitalul şi  saloanele cu cele  60 de paturi, în total. Trebuia găsit un spaţiu unde să fie construit acest spital, erau necesare fonduri. A ales un teren la marginea Bucureştiului, în bariera Vergului. Deşi contemporanii l-au criticat pentru această alegere, unul dintre motive fiind lipsa unei surse locale  de apă, Victor Gomoiu şi-a menţinut alegerea şi a trecut la colectarea fondurilor. A apelat  la Banca Naţională, la Căile Ferate Române, la Ministerul Muncii, la Ministerul Sănătăţii.  Pentru a fi convingător  în demersurile sale a contribuit şi el cu o sumă de bani, ba mai mult s-a angajat să acorde asistenţă  medicală gratuită salariaţilor  instituţiilor solicitate. În 1927 Spitalul a fost gata. S-a numit la început „Complexul de asistenţă medico-socială de la Bariera Vergului”, apoi Spitalul „Sfânta Elena”. După al Doilea Război Mondial s-a numit  Spitalul de copii „23 August” şi s-a specializat pe asistenţa pediatrică, iar din  1990 se numeşte  Spitalul Clinic de Copii „Prof. Dr. Victor Gomoiu”.

Începuturile preocupărilor lui Victor Gomoiu  legate de istoria medicinei se regăsesc în cercetările  efectuate de acesta privind  metodele de tratament utilizate  în medicina populară şi publicate parţial, încă din1906, în revista „Şezătoarea satului”. O contribuţie importantă în acest domeniu a fost adusă  în  1920 prin  publicarea cărţii „Spitalul- originea şi evoluţia sa” şi în1923 prin publicarea  cărţii „Din istoria medicinei şi învăţământului medical românesc”.

S-a făcut remarcat în lumea istoricilor  medicinei atât prin participarea cu lucrări inedite dar şi prin iniţiativele sale. Reamintesc propunerea de înfiinţare a Comisiei pentru studierea medicinei populare. Fără îndoială că organizarea la Bucureşti, în perioada 10-18 septembrie 1932, a celui de al IX-lea Congres  de istoria medicinei a fost o recunoaştere a meritelor lui Victor Gomoiu în acest domeniu dar şi o contribuţie remarcabilă a acestuia pentru ca „Istoria medicinei” să devină o disciplină necesară în formarea medicilor. În 1936, la 1 februarie, a fost ales Preşedinte al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei şi a deţinut această  funcţie până în 1958  chiar dacă începând cu 1950, timp de mai bine de patru ani a fost închis pe motive politice.

A înfiinţat Societatea Română de Istorie a Medicinei care a avut întruniri lunare între 1929 şi 1948.

Victor Gomoiu a fost membru a 17 Academii de ştiinţă din lume. A fost Ministru al Sănătăţii  din iulie până în septembrie 1940, dar a renunţat la această funcţie  deoarece nu a fost de acord cu  regimul militaro-fascist instaurat în România acelor vremuri. Un spital de copii din Bucureşti  şi Liceul din Vânju Mare poartă numele  „ Dr.Victor Gomoiu”. Un amfiteatru din clădirea Universității de Medicină și Farmacie din Craiova poartă numele Victor Gomoiu

S-a  stins din viaţă în Bucureşti, la data de 6 februarie  1960.

Vă reamintesc, stimați ascultători, că unul dintre dezideratele acestei emisiuni  este de a oferi modele de viață pentru tineri dar și pentru adulți.

Ei bine, dacă vorbim despre Victor Gomoiu – părintele istoriei medicinei din România, pot să va dau un exemplu concret, actual, în care noi, cei din Craiova, am fost implicați.

În 2023 s-a împlinit 100 de ani de când Victor Gomoiu a publicat  cartea „Din istoria medicinei şi învăţământului medical românesc”.

Menționez că disciplina de „Istoria medicinei”, inițiată de Victor Gomoiu, se predă și în prezent la Universitățile de Medicină, inclusiv la Craiova, în timp ce la facultățile tehnice, din toată țara,  disciplina similară,  „Istoria tehnicii” s-a predat cu intermitențe, iar în prezent, pe diverse motive, nu este inclusă în planurile de învățământ.

Dacă la medicină  se poate, atunci și la inginerie se poate.

În luna martie 2023 am organizat, la Craiova, o masă rotundă cu tema „Integrarea istoriei științei și tehnicii în programele facultăților tehnice”. I-am invitat pe colegii de medicină. Le-am povestit și altor colegi ingineri din țară ce am făcut la Craiova. Președintele Asociației Generale a Inginerilor din România AGIR a trimis o scrisoare la Minister. Răspunsul nu s-a lăsat așteptat.

Vi-l citesc și dumneavoastră: „Comisiile de experți permanenți  de specialitate Științe inginerești 1 și 2, consideră oportună introducerea în nomenclatorul  disciplinelor complementare a  disciplinei „Istoria ingineriei ( sau denumiri echivalente)”.

Pentru noi, inginerii, a fost un succes.

Pentru această emisiune, este o dovadă că fiecare dintre noi, pornind de la modele, prin implicare onestă, poate să schimbe ceva.

Azi v-am povestit despre Victor Gomoiu, născut la Vânju Mare și, ca de obicei, până  la următoarea întâlnire eu, Gheorghe Manolea,  să urez  toate cele bune!

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.