Blog – Prof. Gheorghe Manolea

 Strada Frații  Buzești

În urmă cu ceva vreme i-am întrebat pe mai câțiva cunoscuți:

-La ce vă gândiți când cineva pronunță numele Frații Buzești?

–La Liceul Frații Buzești, au răspuns cei mai mulți

.-La căpitanii lui Mihai Viteazu, au răspuns alții.

–La monumentul Fraților Buzești, au răspuns câțiva.

Nici-unul nu s-a gândit la strada Frații Buzești. Se poate pune, retoric, întrebarea :

–Oare de ce nu s-au gândit cunoscuții mei  și la strada Frații Buzești?

–Poate că este o stradă nouă,iar celelalte obiective sunt mult mai vechi, ar putea fi un răspuns

-Poate că nu este o stradă circulată, ar putea fi alt răspuns.

Liceul Frații Buzești a fost înființat în 1882 ca Gimnaziu Real, iar în 1910 a primit numele ”Frații Buzești” printr-un act semnat de Spiru Haret,iar clădirea din Bulevardul  Știrbei Vodă a fost construită în perioada 1924-1929.Așadar, o vârstă venerabilă- peste 90 de ani. Clădirea se vede de departe, iar despre elevii Liceului, despre absolvenții Liceului Frații Buzești se vorbește frecvent.

Monumentul ”Frații Buzești”, conceput de sculptorul Boris Caragea, a fost construit în 1978.Așadar acesta are doar aproape 40 de ani, dar este amplasat în extremitatea estică a Grădinii Băniei sau Grădina Trandafirilor, viziată de mulți craioveni sau turiști. Monumentul  este vizibil din Bulevardul Știrbei Vodă.

Am o  hartă a centrului Craiovei din 1926 pe care este figurată strada Buzești. Așadar vechimea străzii este cel puțin egală cu vechimea Liceului ”Frații Buzești”  sau cu a clădirii acestuia.Este adevărat că aproape patruzeci de ani s-a numit strada Karl Marx, iar la începtul începuturilor s-a numit strada Sfinții Arhangheli. Într-o vreme pe această stradă au circulat autobuze.Acum strada Frații Buzești este precedată de Piața Buzești care  începe de la intersecția străzii Oltețului, fostă I.C.Brătianu, cu strada Panait Moșoiu, fostă Emil Gârleanu. Pe colț este o clădire, renovată de curând, construită în 1901, așa cum stă scris pe ornamentul de pe frontonul dreptunghiular cu șir de colonete,încadrat cu două amfore.Pe partea stângă clădirea BANCPOST domină Piața Buzești cu clădiri construite între 1878 și 1920.Traversează străzile Lipscani, fostă 30 Decembrie,respectiv Pelicari, și strada  România Muncitoare, fostă Lahovary.Intersecția acestora cu strada  Traian Demetrescu , fostă Calea Târgului,  s-a numit pe vremuri Răscruciul Mic sau Răscruciul de Pește. Pe dreapta, la numărul 4A,  clădirea solidă, impunătoare în care funcționează în prezent  Schela  de Foraj Craiova,  înființată în 1958 .În perioada  1965 -1968  această instituție a început să furnizeze servicii și pe piața internațională ajungându-se în prezenta la piețe pe 23 de țări.Clădirea alăturată a fost construită în 1865 ca han, devenind apoi Hotel METROPOL și funcționând cu această destinație mult timp.

Coborând se ajunge la intersecția cu străzile Mihail Kogălniceanu și Eugeniu Carada. Pe stânga, clădirea fostei Bănci Agricole apoi restaurantul Craiova și, puțin mai jos, pe aceiași parte,casa Grigore Puiu Pleșa construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul Arhitectului Petre Antonescu, cel care a conceput și Clădirea unde funcționează în prezent Prefectura Dolj. Clădirea numită casa Pleșa a avut diverse destinații printre care, între 1970 și 1980 Primăria Craiovei.

Intersecția cu străzile Fortunescu și Simion Bărnuțiu deschide perspectiva către Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, de la care a primit  primul său nume, ctitorită de boierii Buzești. În triunghiul format cu strada 24 Ianuarie este amplasat bustul  poetului Traian Demetrescu, realizat de sculptorul Ion Jalea între 1923 și 1924.

Strada Frații Buzești continuă până la semafoarele de la intersecția   Alexandru Macedonski cu strada Caracal. Se poate spune că este o stradă centrală cu multe obiective de interes general. Și totuși numele ei nu a rămas în memoria colectivă. O explicație poate fi legată și de lipsa plăcuțelor care să indice vizibil numele străzii. Dar asta este boală cronică pentru orașele românești.

Pe cunoscuții care la întrebarea ”La ce vă gândiți când cineva pronunță numele Frații Buzești” au răspuns că se gândesc la Căpitanii lui Mihai Viteazu i-am întrebat:

-Cum se numeau cei trei frați Buzescu.

– Preda,Radu și Stroe. Știu de la școală, au răspuns aproape toți.

Frații Buzești au organizat, pe banii lor, o oaste puternică, cu care au luptat, alături de Mihai Viteazul, în multe bătălii contra turcilor.  De multe ori l-au apărat, i-au salvat viața. Una dintre aceste lupte, cea de la Vidin din 1598, este descrisă emoționant de scriitorul și istoricul Dumitru Almaș în cunoscutele sale Povestiri istorice.

Preda Buzescu, cel mai mare dintre frați, a fost mare Ban al Craiovei și îl înlocuia pe Mihai Viteazul la conducerea țării când acesta era plecat la război.

Radu Buzescu , îndeplinea funcția de clucer și se ocupa cu aprovizionarea curții domnești.S-a ocupat, o vreme, și de organizarea audiențelor. A fost un bun diplomat și de aceea Mihai Viteazul l-a trimis ca sol la tătari,la turci sau la unguri. A avut un rol important în administrarea Transilvaniei după cucerirea ei de către Mihai Viteazul. Radu Buzescu a fost cel care  a luat capul Lui Mihai Viteazul, asasinat  la Turda, şi l-a dus la  mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte

Stroe Buzescu,cel mai mic dintre frați, era stolnic și se ocupa de masa domnească. Și el a fost trimis în multe solii, inclusiv în Polonia.

Neamul Buzeștilor se trage din localitatea Călui unde se află și Mănăstirea  Călui, ctitorită de boierii Buzești.

În încheiere vă sugerez să începeți o zi de duminică la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, ctitorită de Boierii Buzești, ascultând slujba de dimineață, utrenia. Faceți o plimbare până  în Piața Buzești și admirați arhitectura construcțiilor din orașul nostru. Aici, în Piața Buzești, puteți sta la o poveste cu cei din familie, cu un prieten, dar puteți citi și o carte cumpărată de la Librăria din apropiere. Mergeți apoi spre Balș. Înainte de a traversa Oltețul , virați la stânga, apoi la dreapta spre Oboga. Cu puțin noroc  găsiți și un olar din vestita Oboga. Meregeți mai departe, în susul Oltețului, iar indicatoarele vă îndrumă spre Mănăstirea Călui, unde își dorm somnul de veci  boierii Buzești. Puteți asculta  vecernia în Biserica nouă de la Călui sau puteți rămâne un timp pe băncile din curtea Mănăstirii Călui.