Coincidențe
Deși sunt abonat la cotidianul Gazeta de Sud citesc rar forma tipărită pe hârtie. Azi, 12 septembrie 2015, am vrut să citesc un articol publicat la rubrica ” Cultură” : ”Conacul pe care îl visa Marcel Proust”.
Și mai rar citesc rubrica ” Decese” .
Azi am citit și rubrica ”Necrolog”.
Ochii mi-au căzut pe un anunț în chenar: ”Colegii de la Facultatea de Inginerie Electrică deplâng moartea, după o grea suferință, a colegului lor, prof.dr.ing.Drăgănescu Ovidiu.Veșnică aminitire”.
I-am telefonat unui coleg pentru amănunte:
– Cortegiul funerar a plecat în această dimineață , la ora 9,00, spre comuna Bodești în care s-a născut profesorul Ovidiu Drăgănescu.
Mi-am aminitit de zbaterea și tenacitatea profesorului Ovidiu Drăgănescu din anii ‘78-‘80 pentru finalizarea ”Laboratorului de încercări mașini electrice ” . Apoi, în 1987 a apărut, la Editura Tehnică din București , cartea ”Încercările mașinilor electrice rotative”. În 18 martie 1987 s-a organizat ” lansarea” cărții în sala de curs C11. Cred că atunci ne-a povestit cum, pentru a finaliza cartea în timp util, datorită multiplelor probleme pe care viața i le-a adus mereu în față, nu se culca până nu scria numărul de pagini pe care și le propusese.
În timp ce izbiturile regretului că nu am aflat la timp despre tristul eveniment îmi treceau prin minte mi-am dat seama că, printr-o coincidență, în cursul acestei dimineți, la ora 9,15, am pronunțat numele profesorului Ovidiu Drăgănescu la Radio Craiova.
În această dimineață am spus:
”Prin anii ’80 am ținut un curs de ”Creativitate” cu studenții grupei de acționări electrice de la Facultatea de electrotehnică din Craiova. Discutam despre inventatori, despre invenții. Aveam și câte un invitat, un inventator din zona noastră, a Craiovei. Ii amintesc doar pe profesorii ….. Ovidiu Drăgănescu, de la Electrotehnică……. Discuțiile, întâlnirile erau programate la Casa de cultură a studenților din Craiova. Atunci, în 1980, abia se mutase de un an, în clădirea din strada Ialomicioarei, acum strada Eugeniu Carada nr.10. În clădirea monumentală erau câteva săli mari,luminoase, cu tavan înalt. Mi se părea că într-un asemenea spațiu imaginația studenților se poate rostogoli liber, fără teama de inhibiția produsă de sălile de clasă obișnuite de la facultate” .
Printr-o coincideță, de curând, am aflat că , în tinerețe, profesorul Ovidiu Drăgănescu fusese de multe ori în casa situată pe strada Eugeniu Carada nr.10, în casa în care îl invitasem, în 1980, să povestească despre una dintre pasiunile sale profesionale : Invențiile.
Coincidențe….