Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Despre Istoria ştiinţei, Despre Inventatori,şi…despre mine!

03 May

02.05.2015 Strada Constantin Argetoianu

Posted in Strazile Craiovei si numele lor on 03.05.15

Strada Constantin Argetoianu

Am afirmat de mai multe ori că străzile unui oraș sunt ca o carte de istorie.Unele cărți conțin erori. O carte de istorie nu trebuie să conțină erori.Pot afirma , în cunoștință de cauză: Cartea de istorie scrisă prin străzile Craiovei este o carte scrisă bine și poate fi folosită ca referință pentru corectarea altor cărți. Spre exemplu , în cartea ” Craiova.Coduri poștale” este trecută strada General Constantin Argetoianu. Există și alte documente oficiale, inclusiv hărți ale municipiului Craiova, în care este menționată strada General Constantin Argetoianu.

Și totuși, Constantin Argetoianu nu a fost  militar. S-ar putea face valuri mari pentru această eroare dar cui i-ar servii aceste valuri! Consider că mai important este să se stabilească  de ce a apărut această eroare. În felul acesta se corectează eroarea identificată dar se poate evita apariția altora. În cazul evocat,eroarea este generată de faptul că tatăl lui Constantin Aregtoianu,  Ioan Argetoianu  a obținut, spre sfârșitul carierei, gradul de General. Cum gradul de General de brigadă este obținut de cei care au participat la o luptă, la un război, înseamnă că merită să vă povestesc câte puțin și despre tată, Generalul Ioan Argetoianu  și despre fiu, Constantin Argetoianu.

Mai întâi câteva cuvinte despre stradă.

Strada Constantin Argetoainu este situată în cartierul Brazda lui Novac, paralelă cu  strada Păltiniș. Începe din strada Doljului, intersectează strada Lămâiței apoi  strada General Cernătescu și ajunge până în strada Frații Golești.Un reper important : Școala nr. 23.

Numele  Argetoianu vine de la boierii argetoieni, menționați de documentele istorice încă din anul 1595, într-un litigiu legat de respectarea  hotarelor moșiei Piria, localitate situată lângă comuna Argetoaia, de către boierii argetoieni. Moșiile boierilor argetoieni se întindeau de la Argetoaia până la Breasta. În satele din acest perimetru bisericile au fost ctitorite, în bună parte, de boierii argetoieni. Astfel, Biserica din Argetoaia a fost construită în 1813 de clucerul Ioan Argetoianu. Biserica din comuna Breasta a fost  restaurată, în  perioada 1901-1909,  prin grija familiei Argetoianu.

Ioan Argetoianu, tatăl lui Constantin Argetoianu, s-a născut la data de 5 ianurie 1841 la Craiova. A urmat cursurile Școlii centrale din Craiova, actualul colegiu Carol I. Și-a început cariera militară ca elev la Școala Militară de Ofițeri din București. A făcut și studii inginerești la Școala Politehnică din Paris  și s-a perfecționat în cariera militară  la Școala de Aplicații  de Artilerie și Geniu din Metz, Franța. În 1861 se întoarce în țară cu gradul de sublocotenet și i se încredințează comanda unui batalion de geniu. După șase ani își dă demisia din armată pentru a ocupa funcția de inginer șef al Craiovei. La începutul Războiului  de Independență, în 1877, Regele  Carol I  face apel la serviciile lui Ioan Argetoianu, îl avansează la gradul de maior și îi încredințează misiuni de luptă în zona Vidin și în zona Plevna. Pentru actele de vitejie săvârșite  este avansat la gradul de colonel și este numit, în 1888, Secretar general al  Ministerului de Război, iar apoi, în 1894 ,  este avansat la gradul de General de brigadă. În 1912, în perioada Războiului Balcanic, a ocupat funcția de Ministru de Război. Având în vedere și pregătirea inginerească,s-a ocupat,în 1890,   de fortificațiile efectuate în jurul Bucureștiului.

S-a pensionat în 1901 și s-a dedicat agriculturii, moșia sa de la Breasta fiind un model de organizare pentru boierii și locuitorii  din zonă. Merită menționată lucrarea publicată în 1912 , intitulată ”Propunere asupra organizării sindicatelor agricole județene”. În toamna anului 1927 a plecat cu soția la Viena pentru a fi mai aproape de nepoata lor, fiica lui Constantin Argetoianu. Deși  părea sănătos, în 9 martie 1928 a suferit un atac de cord și a decedat.

Constantin Aregetoianu, fiul Generalului Ioan Argetoianu, al cărui nume este purtat de strada evocată azi, s-a născut la data de  3 martie 1871 la Craiova. Urmează cursurile primare la Școala ”Obedeanu” , numită atunci ”Școala nr.1 de băieți” , o instituție de care noi, craiovenii de azi, trebuie să avem grijă. Este un simbol al educației, al  culturii , este un          ” document” din piatră. Continuă studiile la Liceul ” Matei Basarb” , la Liceul ”Sfântul Sava ” și la Liceul ”Sfântul Gheorghe”  din București. Apoi , timp de opt ani studiază la Paris, literele, dreptul și medicina. Și-a folosit cunoștințele medicale în timpul celui de Al Doilea Război Balcanic în calitate de ofițer activ. L-a atras  viața  tumultoasă din diplomație și politică, așa că, la vârsata de 27 de ani  este angajat al Ministerului Afacerilor Străine și lucrează la reprezentanțele României de la Constantinopol, Roma, Viena și Paris până în 1913. Reîntors în țară se alătură tatălui său, Generalul Ioan Agretoianu, și intră în Partidul Conservator. De altfel, Constantin Argetoianu este cunoscut ca un traseist politic. În cariera sa a făcut parte din 8 partide politice, iar uneori  și-a schimbat radical poziția.  Ca membru al Partidului Conservator a publicat lucrarea ”Marea proprietate și exproprierea”  prin care se opunea reformei agrare. În 1918 îl sprijină pe Generalul Alexandru Averescu la constituirea Partidului Poporului și, în calitate de membru  marcant al acestui Partid, își schimbă opinia  și susține împroprietărirea țăranilor.

Pentru a marca activitatea politică prolifică a lui Constantin Argetoianu voi menționa numai funcțiile  pe care le-a deținut, inclusiv în regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II-lea. A fost Ministru de Justiție, de Finanțe, de Agricultură și Industrie, al Industriei și Comerțului. A fost Ministru al Afacerilor Străine. În 27 noiembrie 1940 a fost arestat de legionari, alături de alți demnitari. Vă reamintesc că Nicolae Iorga și Virgil Madgearu au fost asasinați de Legionari în 27 noiembrie  1940. Constantin Argetoianu a reușit să scape. În 1944 a plecat în Elveția. S-a reîntors în țară în noiembrie 1946 fiind convins că poate să-și continue cariera politică. Ca dovadă, în mai 1947 a înființat partidul ” Uniunea Națională Muncă și Refacere” dar tăvălugul comunist a trecut și peste el. Mai mult ,în mai 1950 a fost arestat și închis la  Sighet, unde a decedat,în data de 6 februarie 1955. Avea 84 de ani.Politica are riscurile ei.Și noi asistăm,în zilele noastre, la efectele implicării în politică. Constantin Aregetoianu a rămas în amintirea colectivă prin memoriile în care a descris amănunțit viața politică din România între cele două Războaie Mondiale.

No Comments »