Strada Giovanni Peressutti,
Strada Giovanni Peressutti este scurtă și ,adesea, nu este remarcată de trecătorii grăbiți și îngândurați care trec prin zonă. Deși placa indicatoare o numește Alee, strada Giovanni Peressutti, face legătura între strada A.I.Cuza și România Muncitoare, asigurând accesul la Judecătoria din Craiova. Clădirea în care funcționează Judecătoria Craiova, cunoscută și sub numele de ”Palatul administrativ” deoarece a adăpostit Administrația Financiară a județului Dolj, are intrarea principală pe strada A.I.Cuza dar se poate intra atât din strada Giovanni Peressutti cât și din aleea dinspre blocul D, numită într-o vreme strada Dacia.Clădirile situate pe această stradă, puține la număr, au destinații oficiale, birouri pentru avocați sau pentru copiat acte.
Numele Giovanni Batista Peressutti este tipic italian. Giovanni Peressutti s-a născut la data de 20 septembrie 1880 în localitatea Pintano al Tagliamento din nord-estul Italiei, în Provincia Friuli-Veneția Giulia, la granița cu Elveția, Austria și Solvenia.
Urmează școala elementară în localitatea Finzano . Continuă studiile gimnaziale la San Daniele apoi liceul la Udine, localitate situată la 130 de km nord-est de Veneția. De la Craiova până la Sadu, la intrarea în Defileul Jiului sunt 140 km.
S-a înscris la Universitatea Sala din Padova.Universitatea din Padova a fost înființată în anul 1232. În perioada 1592-1600 a predat aici și Galilelo Galileli. Giovanni Peressutti a obținut diploma de inginer constructor . În perioada studenției l-a cunoscut pe arhitectul român Petre Antonescu pe care îl va reîntlâni,câțiva ani mai târziu, în România. S-a stabilit la Craiova în 1908 unde exista deja o comunitate puternică de italieni veniți din aceeași provincie ,Friuli-Veneția Giulia,începând cu 1860. Ne mai amintim de localitatea Iatileni de lângă Pădurea Bucovăț ale cărei case au rămas în picioare până în urmă cu cca. 30 de ani.
Prima lucrare importantă de care s-a ocupat a fost clădirea Palatului adminsitrativ din Craiova, Prefectura județului Dolj din zilele noastre, proiectată de Arhitectul Petre Antonescu în 1909.Mai trebuie spus că arhitectul Petre Antonescu a proiectat și Palatul Primărei din București, situat vis-a-vis de parcul Cișmigiu. Construcția din București a fost realizată de inginerul craiovean Gogu Constantinescu. Arhitectul Petre Antonescu a avut un rol important în alegerea lui Peressutti pentru construirea Palatului adminsitrativ din Craiova. Clădirea a fost terminată în doi ani ,1910-1912.
Peressutti nu l-a dezămagit nici pe prietenul său, Petre Antonescu, dar nici pe locuitorii Craiovei care i-au încredințat și alte proiecte. Multe din construcțiile de atunci dăuniesc și azi. Printre acestea se numără și Primăria Craiova, fostă Banca Comerțului, construită în perioada 1912-1916. Banca Comerțului, ca instituție, fusese înființată în anul 1897 de către Constantin Neamțu și de aceea , multă vreme, s-a numit ” Banca Costică Neamțu” sau ” Cloșca de Aur”. Proiectul clădirii a fost conceput în 1906 de cunoscutul arhitect Ion Mincu, iar execuția a fost urmărită și de arhitectul Constantin Iotzu. Destinația inițială a clădirii, Banca Comerțului, a fost menținută până în 1948. Apoi, până în 1968 a fost sediul Academiei de Științe Istorice, Arheologice și Etongrafice și sediul ARLUS, adică Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică . Din 1968 funcționează aici Primăria Craiovei. Numele lui Giovanni Peressutti este legat și de clădirea cunoscută de craioveni cu numele de Casa Albă situată pe actuala stradă Theodor Aman.La început s-a numit Palatul Nou și a aparținut Băncii Comerțului, iar strada se numea Strada Nouă. Proiectul a fost conceput în 1923 de arhitectul Constantin Iotzu, iar construcția a fost terminată în 1926. Se poate spune că Palatul Nou sau Casa Albă a fost primul bloc de locuințe din Craiova. O placă montată pe zidul acestei clădiri amintește trecărilor care se uită și în sus că a fost construită de inginerul Giovanni Batista Peressutti.
De asemenea, în 1917, Peressutti a construit casa Generalului Carianopol,situată pe actuala stradă Alexandru Macedonschi în care funcționează în prezent Inspectoratul Județean de Jandarmi.Și această clădire a fost proiectată de arhitectul Petre Antonescu. Din toate vremurile , prieteniile profesionale au dăinuit. Între 1925 și 1928 Giovanni Peressutti s-a ocupat de construirea Liceului de Fete ” Regina Elisabeta”, sediul actual al Facultății de Agronomie. Tot Giovanni Peressutti a construit și clădirea în care funcționează în prezent Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia, situată pe actuala stradă Nicolae Titulescu,destinată inițial pentru Casa de Asigurări Sociale pe care tot el o fondase.
Se poate menționa și Sala de spectacole a Teatrului Liric construită de Peressutti după incendiul din 1930. De altfel pe zidul Liceului Carol I, situat lângă poarta principală, este montată o placă pe care scrie ”Imobil refăcut total după incendiul devastator din anul 1930.Inginer constructor Giovanni Batista Peressutti (1880-1953)” . A construit Moara lui Barbu Drugă, prima moară cu abur din Craiova, precum și casa acestuia, situată pe strada Bujorului, cunoscută sub numele de ” Casa Bujorului” . La această listă trebuie adăugată și Vila Lucilla, situată pe actuala stradă Romain Rolland la nr. 7.
În locuința sa, situată pe strada Unirii nr. 145, lângă Institutul de Cercetări Miniere, a funcționat , la început, Consulatul Italiei, Peressutti fiind Consul , reprezentant al italienilor din Oltenia, Banat și zona Petroșani-Hunedoara.Pe zidul interior al gardului acestei clădiri este montată o placă comemorativă. Implicarea lui Giovanni Peressutti în viața Craiovei, a României a fost răsplătită de Regele Carol I și de Regele Ferdinand cu Ordine și Medalii.
S-a stins din viață la data de 2 mai 1953 și este înmormântat în Cimitirul catolic din Craiova, situat pe strada Bucovăț.La intrarea în Cimitir este amplasată statuia lui Giovanni Batista Peressutti.