Strada Virgil Madgearu
Strada Virgil Madgearu din cartierul Rovine urcă abrupt din strada Nicolae Iorga până la intersecția cu strada Maramureș unde se mai păstrează pavajul cu piatră cubică. Într-o vreme era aici fabrica de pâine PANGRUP din care a mai rămăs doar vechiul coș de la centrala termică. În locul fabricii de pâine s-a construit un supermarket în care se vinde acum pâine adusă de aiurea.
Pe vremea când eram elev, adică prin anii ’60, nu exista această stradă. Nici informații despre Virgil Madgearu nu prea existau.Am citit atunci, pentru prima dată, despre Virgil Madgearu în Enciclopedia Română , publicată la Editura Minerva din Cluj în anul 1929. Atunci, în 1929, Virgil Madgearu era în plină putere. Mai am și acum această Enciclopedie. Iată ce se scria atunci .
Madgearu Virgil, născut în 1884, om politic român. Studii în Germania, profesor de economie națională la Academia de înalte studii comerciale și industriale din București. Desputat între 1919 și 1929. Membru marcant al Partidului Țărănesc din 1919 fiind doctrinarul și Secretarul general al acestui partid și după fuzionarea din 1926 cu Partidul Național sub șefia lui Iuliu Maniu. În Parlament a dezvoltat o extraordinară activitate, vorbind la toate chestiunile importante economice, financiare, dând și soluții, pe care le realizează ca ministru de comerț și industrie ( din 1928) în guvernul Maniu.A publicat studii prețioase pe lângă numeroase discursuri din Cameră: Țărănismul ( 1929) , Doctrina țărănistă (1923) ,Reforma parlamentului ( 1922), Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești (1923).
Acum se pot găsi mult mai multe informații despre Virgil Madgearu.
S-a născut la data de 14 decembrie 1887 la Galați într-o familie de negustori de origine macedo-română.A aboslvit Liceul Vasile Alecsandri din Galați în anul 1907 după care s-a înscris la Universitatea din Leipzig, una dintre marile universități ale timpului la care studiase și celebrul matematician de mai târziu Leibnitz sau celebrul scriitor Goethe. În anul 1911 a obținut titlul de doctor în științe economice și financiare cu lucrarea ” Cu privire la dezvoltarea industrială a României” după care face o specializare de un an în Anglia. În 1912 se întoarce în țară și lucrează la Casa Centrală a Meseriilor și Asigurărilor Muncitorești dar scrie multe lucrări în domeniu. Printre acestea : Cercetări despre industria la domiciliu (1914), Industria la domiciliu și asigurările sociale (1914), Structura și tendințele băncilor populare în România (1914), Ocrotirea muncitorilor din România (1915), Politica socială și războiul (1915).
A fost numit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București la 1 februarie 1916 și a predat cursul ” Studiul practic al întreprinderilor comerciale și industriale” și ” Studiul transporturilor în economia socială”. Se spune că acestea au fost primele cursuri de management predate într-o institiție de învățământ superior din România. Trebuie menționat că Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale fusese înființată în aprilie 1913 și era subordonată Ministerului Comerțului și Industriei. A fost inclusă în Ministerului Educației abia în anul 1934. Mai târziu Virgil Madgearu a predat cursul de Economie Națională care avea două părți: Economie industrială și Economie agrară. În anul 1927 a fondat, alături de alte personalități ale vremii, Institutul Român de Organizare Științifică în Domeniul Conducerii (IROM), afiliat la Consiliul Internațional de Organizare Științifică (CIOS).
Deși a fost mobilizat ca intendent în Primul Război Mondial, a desfășurat o susținută activitate didactică, publicistică și asociativă. A fondat revista ” Independența economică” , care a apărut până în 1947, și asociația, devenită mai târziu, ” Institutul Social Român”. În articolele publicate susținea că, în România, trebuie dezvoltate ramurile industriale bazate pe valorificarea produselor agricole pe piața internă și pe piața externă.A militat pentru asocierea familiilor țărănești ca soluție pentru creșterea standardelor lor de viață, amintind despre vechiul obicei, claca țărănească, formă de ajutor reciproc, practicată de secole în satele românești, prin care s-a cultivat dragostea de aproapele tău.
Din 1921 Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale a obținut dreptul de a organiza perfecționarea prin doctorat, iar Virgil Madgearu a fost unul dintre pionierii acestei activități. Printre doctoranzii săi s-a numărat Gogu Rădulescu, demnitarul comunist de mai târziu, care a obținut titlul de doctor înainte de 1940, precum și Manea Mănescu, devenit Prim-ministru în perioada 1974-1975.
Ca om politic a inițiat mai multe legi printre care: Legea pentru reglementarea circulației pământurilor dobândite prin legile de împroprietărire, Legea pentru înființarea Regiei Autonome a CFR, Legea Casei de Economii.
A fost asasinat în aceiași zi cu Nicolae Iorga , 27 noiembrie 1940, în pădurea Snagov. A fost înmormântat, în Cimitirul Belu din București,în aceiași zi cu Nicolae Iorga. S-a scris mult pe seama acestor două asasinate. Cert este că România a pierdut, prin aceste asasinate, două minți strălucite. Cert este că și la Craiova cei doi sunt apropiați unul de altul prin numele celor două străzi legate una de alta.