Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Unii oameni se afirmă  în viaţă într-o singură direcţie, de regulă legată de profesia lor. Alţii, se investesc în activităţi ştiinţifice dar şi în activităţi utile imediat  comunităţii. Unii oameni se bucură de recunoaştere  din partea semenilor doar o vreme. Alţii multă vreme după trecerea în nefiinţă. Iată povestea unui  om complex: deschizător de drumuri – ca matematician, inginer-creator de şcoală politehnică ,  susţinător al tinerilor talentaţi, susţinător al sportului – ca om de cultură. În plus- recunoscut şi omagiat de posteritate.

Traian Lalescu s-a născut la data de 12 iulie 1882 – în Bucureşti  ,  personalitate proeminentă a şcolii matematice româneşti, cu  contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Tatăl său, tot Traian, originar din comuna Cornea, judeţul Caraş-Severin, a fost funcţionar de  bancă, dar cu preucupări elevate din moemnt ce a scris „Agenda băncilor populare şi metodul de coeficient Lalescu”. Mama era ardeleancă. Studiile primare le-a făcut în Bucureşti, primele două clase gimnaziale în Craiova, următoarele două clase la Roman, studiind apoi, din clasa a V-a, la Liceul Internat din Iaşi. Pe tot parcursul studiilor sale, Traian Lalescu a fost premiantul I al clasei şi preminantul de onoare al şcolii, devenind încă din clasa a VI-a corespondent al Gazetei Matematice. După terminarea liceului, în toamna anului 1900, Traian  Lalescu a dat examen de admitere la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, reuşind primul, dar după trei ani se retrage şi se înscrie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, secţia de Matematici. Printre profesorii săi se numărau Gheorghe Ţiţeica, Anton Davidoglu, Spiru Haret, Nicolae Coculescu si Ermil Pangrati. Obţine titlul de licenţiat în matematică în  1905 după care pleacă la Paris.  La 28 februarie 1908 şi-a susţinut, la Sorbona , teza de doctorat cu titlul Sur l’equation de Volterra care  va fi considerată prima contribuţie de seamă în domeniul ecuaţiilor integrale şi prin aceasta unul dintre  fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale.  Ilustrul matematician Volterra a fost atât de impresionat de lucrarea lui Traian Lalescu, încât a introdus rezultatele acesteia în propria sa lucrare  intitulată “Lecţii asupra ecuaţiilor integrale şi integro-diferenţiale”. Reîntors în ţară, funcţionează în învăţământul mediu la Giurgiu şi Bucureşti la Seminarul Central şi la Gimnaziul „ Gheorghe Şincai”.A publicat în 1911 cel dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale, intitulat Introducere la teoria ecuaţiunilor integrale, Editura Hermann Fils-Paris.  În 1921 a editat la Timişoara “Revista Matematică”. Între 1920 si 1927 a  scris „ Tratat de geometrie analitică”, în patru volume. Traian Lalescu este autorul unei  monografii intitulată „Geometria triunghiului” şi al unor   studii originale privind  funcţiile spline . A elaborat  studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.