Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Ne aducem aminte adesea  de jocurile  din copilărie. Ne minunăm de imaginaţia de care am dat dovadă. Privim adesea la jocurile copiilor din zilele noastre . Ne minunăm de imaginaţia de care dau dovadă în jocurile lor. Uneori părinţii îi încurajează în jocurile lor de-a dreptul  fabuloase.  De cele mai multe ori  , noi , ca părinţi sau educatori, suntem interesaţi de performanţele instituţionalizate şi nu dăm importanţă dezvoltării imaginaţiei copiilor. Sunt multe exemple de soluţii tehnice de avangardă care au încolţit în mintea oamenilor în perioada copilăriei. Un exemplu este craioveanul  Mihail Konteschweller.

            Copilăria

Mihail Konteschweller s-a născut în  data de 23 mai 1897  la Craiova.

Din păcate nu dispun de  date despre studiile primare şi secundare pe care , probabil, le-a făcut la Craiova. Documentele menţionează că în  1914, adică la vârsta de 17 ani , a făcut  mai multe fotografii aeriene  deasupra Craiovei. A folosit  un  zmeu, pe care a fixat un aparat de fotografiat  şi pe care îl declanşa de la sol cu ajutorul  unei sfori .Se poate spune că a fost prima încercare de comandă de la distanţă, sau , altfel spus, de telemecanică, domeniu care l-a pasionat şi în care a fost un pionier recunoscut  în ţară şi în străinătate.

 “Dragostea este ca sănătatea, cât timp există nu îţi dai seama de ea”- spunea Ivan  Turgheniev. Aşa este şi cu oamenii.Numai după ce pleacă de lângă noi, după ce pleacă dintre noi le simţim lipsa. Atunci începem să căutăm în memoria nostră informaţii despre ei dar constatăm, cu suprindere, că datele se amestecă sau  sunt vagi . Memoria documentelor scrise are altă putere.În urmă cu aproape zece ani am participat la întocmirea unui “Dicţionar de personalităţi din Oltenia”  în care erau înscrise şi persoane aflate printre noi, iar informaţiile au fost culese  direct de la sursă.În aceste zile l-am răsfoit. Mulţi au plecat dintre noi. Unul dintre ei este Silviu Puşcaşu.

Scurtă biografie

Silviu Puşcaşu s-a născut în Craiova  la data de 10 mai 1927, pe atunci ziua naţională a României Mari, chiar în timpul desfăşurării paradei militare. A fost singurul copil al unei  familii de învăţători craioveni.Tatăl  său , Marin Puşcaşu, a fost învăţător la Şcola “ Ion Eliade Rădulescu”  din Craiova. Pedagog desăvârşit , de o integritate morală proverviabilă, a ajuns Director al   acestei şcoli. Mama sa, învăţătoarea  Eliza Puşcaşu , născută Schindler,  era  pasionată de pictură şi pian . O vreme a cântat la orga Bisericii catolice din Craiova.

Bogăţia unui popor  vine din   cultura sa. Cultura unui popor este  dată de creaţiile comunităţilor care  formează poporul. Când se discută  despre cultură şi creaţii, ne gândim, de regulă, la creaţii artistice, la opere de artă ,la tablouri, la sculpturi, la cărţi. La cărţi scrise de poeţi, la cărţi scrise de romancieri.Cărţile care intră în patrimoniul, în tezaurul unui popor sunt scrise şi de alţi specialişti. Uneori de ingineri.Unele dintre aceste cărţi jalonează, pentru zeci de ani,  vocabularul  de specialitate corelat cu vocabularul  uzual, cu vocabularul comun.Dacă nu apar la momentul potrivit  aceste cărţi, numite dicţionare, numite lexicoane sau altcumva, cultura unui popor riscă să-şi piardă identitatea.Cuvintele de împrumut, cuvinte care “ sună” frumos şi lasă impresia că cel care le foloseşte este inteligent şi cult, sufocă, încet-încet identitatea culturii unui popor.Cultura tehnică  a poporului român a beneficiat de mulţi creatori.Unii au creat invenţii pionier.Alţii au introdus  cuvinte folosite acum în întreaga lume.Altul, numit Remus Răduleţ, prin erudiţia şi dăruirea  sa ,   a făcut posibilă apariţia  Lexiconului Tehnic Român.

  Scurtă biografie

Remus  Răduleţ  s-a născut la data de 3 mai 1904 în localitatea Brădeni  din judeţul Sibiu, într-o familie cu doi băieţi şi două fete. Tatăl său a fost preot .Satul Brădeni   este atestat încă din 1297 cu numele de Terra Heen, iar biserica cu hramul Sf. Andrei,  a fost menţionată prima oară în 1350. Sat săsesc , numit Henndorf până în 1968. Studiile liceale le-a început la Sighişoara şi le-a terminat la Braşov. A început liceul la secţia umanistă dar, atras de fizică, a susţinut Bacalaureatul la secţia reală. Această  formare iniţială umanistă şi-a pus amprenta pe întreaga lui viaţa profesională inginerească.

Citesc  despre  personalităţile care  primesc anual Premiul Nobel pentru fizică, pentru literatură,pentru medicină. Înţeleg  sau accept uşor că descoperirea acestei personalităţi  a contribuit la dezvoltarea ştiinţei, a contribuit la obţinerea unui nou succes în lupta  medicului cu bolile  omului. Citesc despre personalităţi care au primit Premiul Nobel pentru Pace. Îl compar, de fiecare dată,  cu cel  care prin atitudinea sa de OM a determinat apariţia unui semn, a unei mărci  foarte cunoscută în lumea întreagă , asociată cu serviciile umanitare: Crucea roşie. Acest OM a fost, în 1901, primul laureat al Premiului  Nobel pentru Pace. Sunt convins că este o referinţă bună pentru oricare deţinător al Premiului Nobel pentru Pace. Numele acestui OM  este Henri Dunant.  

Doar câteva date biografice.

Henri Dunant  s-a născut la  data de 8 mai 1828  în oraşul  Geneva  din Elveţia .El a organizat primul serviciu  de asistenţă medicală pe  câmpul  de luptă  de la Magenta şi Solferino,Italia,  în  1859. Ca recunoaştere a  valorii iniţiativei sale umanitare, semnul atribuit acestei activităţi, cruce roşie pe fond alb,  este inversul  steagului Elveţiei, iar „ Ziua Mondială a Crucii Roşii”  se sărbătoreşte în fiecare an pe  data de 8 mai, ziua de naştere a lui Henri Dunant.  De asemenea  a primit Premiul Nobel pentru pace  pe 1901, împreună cu francezul Frederic Passy. . S-a stins din viaţă la data de  30 octombrie 1910, în localitatea Heiden  din Elveţia. Avea 82 de ani. În acest context o să vă spun istoria Crucii Roşii.

 Craiova a dat României, a dat lumii  mulţi oameni de seamă. Unii dintre ei, care au activat în domeniul umanist,  sunt mai cunoscuţi. Alţii, care au avut meserii tehnice, meserii inginereşti sunt mai puţin cunoscuţi de locuitorii de azi ai Craiovei, ai României. Se întâmplă ca unii dintre cei uitaţi de românii  de azi să fie evocaţii de către   specialiştii de peste mări şi ţări care folosesc creaţiile lor, care folosesc invenţiile lor. O parte din vină o avem şi noi, cei de azi care , ocupaţi cu treburile zilnice uităm să dăm prinosul de recunoştinţă înaintaşilor noştri .De aceea o să vă povestim  despre un craiovean, despre un  român care şi-a adus o contribuţie remarcabilă  la realizarea mijloacelor tehnice necesare zborului pe Lună şi anume sursa de energie, adică pila electrică. Tot el  a  pus bazele învăţământului ingineresc  modern din România, fiind primul Rector al Şcolii Politehnice din Bucureşti timp de 20 de ani,  din 1920 şi până în 1940.

Vasilescu-Karpen Nicolae s-a născut la data de 28 noiembrie 1870 în Craiova. Urmează şcoala primară  apoi   Liceul Carol I din Craiova unde s-a remarcat prin spiritul de analiză şi  prin  pasiunea sa pentru partea experimentală a disciplinei studiate, dar mai ales de partea practică a fizicii.

Ne place să ne mândrim cu rezultatele obţinute de membrii familiei din care facem parte. Extrapolând noţiunea de familie la naţiune se poate face aceiaşi afirmaţie: ne place să mândrim cu rezultatele obţinute de un român fie că este sportiv, fie că este artist, fie că este inventator, fie că este om de ştiinţă. Deşi avem un  singur  profesor de origine română  deţinător al Premiului Nobel, deşi a primit Premiul  Nobel  pentru rezultatele obţinute în laboratoare aflate peste mări şi ţări, totuşi  el are rădăcini în forţa unui ţăran român , s-a format la şcolile  româneşti primare, liceale, superioare, a revenit pe pământul natal de mai multe ori pentru a susţine cercetarea în România, pentru a susţine tinerii cercetători români şi la ei acasă, adică a rămas român. Acest profesor este George Emil Palade.

            Student de excepţie.

George Emil Palade s-a născut în data de 19 noiembrie 1919  la Iaşi, ca al doilea copil al unei   familii de intelectuali, cu rădăcini înspre  ţăranul  cu ştiinţă de carte, Lupu Palade , din satul Cudalbi, judeţul Galaţi. Tatăl său, Emil Palade, a fost profesor  de filozofie şi pedagogie la Şcoala normală ‘’Spiru C. Haret ‘’ din Buzău şi director al ei, iar mama sa, Constanţa, născută Cantemir, a fost  institutoare.

În istoria omenirii sunt cunoscute multe femei celebre.Au fost regine,împărătese, scriitoare, misionare.Cunoaştem multe femei celebre din sport, din teatru, din film, din artă.Ştim despre multe femei eroine,care s-au jertfit pentru libertate ,pentru dreptate.Aparent,în ştiinţă, în inginerie sunt mai puţine femei celebre.Este doar o aparenţă. Iată un exemplu de femeie celebră în Europa şi născută în România.

Eliza Leonida-Zamfirescu s-a născut la data de 10 noiembrie 1887  la Galaţi. Tatăl său, Anastase Leonida,  ofiţer de armată şi  mama sa , Matilda Gill,  fiica unui inginer de origine franceză, s-au ocupat atent de creşterea  celor 11 copii, patru fete şi 7 băieţi, şi de educaţia celor opt care au ajuns la maturitate şi care au fost, fiecare în felul său, modele de intelectuali români de la începutul secolului XX : în inginerie, în medicină, în artă, în învăţământ. Eliza a fost al cincilea copil al familiei Leonida.

             Este de datoria noastră să ne cunoaştem marile valori umane şi să le facem cunoscute semenilor noştri  deoarece identitatea unui popor este legată şi  de personalităţile care s-au impus pe plan profesional în comunitatea ştiinţifică internaţională . Una dintre aceste personalităţi, mai mult sau mai puţin controversată pentru convingerile sale ideologice, şi-a legat numele de tratarea diabetului ,de pancreină, de insulină. Din păcate,  nu s-a putut bucura de recunoaşterea  oficială pe care o merita. 

Nicolae Constantin Paulescu, unul dintre precursorii descoperirii insulinei, s-a născut în Bucureşti la data de 8 noiembrie 1869.Tatăl său, Costache Paulescu, era negustor, iar mama sa Maria, era casnică. După studiile elementare s-a înscris la  actualul Colegiu Naţional „ Mihai Viteazu” din Bucureşti. In perioada liceului şi-a format o cultură vastă prin numeroase lecturi din domeniile  literaturii, artei, ştiinţelor naturale.

Luptătoare pe tărâmul ştiinţei,  a primit de două ori Premiul Nobel , realizând astfel o premieră . În plus,  a fost o mamă  răsplătită de viaţă: una dintre fiice i-a continuat drumul profesional , obţinând şi ea Premiul Nobel. A doua a vegheat-o în clipele de suferinţă, iar apoi a scris o carte despre mama ei, carte scrisă din suflet despre o savantă şi o mamă în care a văzut tot timpul studenta săracă , dornică să-şi atingă visele.

Marie Skłodowska Curie s-a născut la data de 7 noiembrie 1867   la Varşovia , în vremea în care Polonia nu mai exista ca ţară. Fusese împărţită între trei imperii. Marie Skłodowska Curie este un model  de perseverenţă, de încredere în valoarea proprie. Este un exemplu de cercetător care a învins prin perseverenţă şi muncă neostenită.

Alfred  Nobel  este celebru pentru  inventarea dinamitei dar şi pentru  premiul care îi poartă numele: Premiul Nobel. Acest premiu este  acordat în fiecare an  persoanelor care au realizat invenţii în  domeniul fizicii, în  domeniul chimiei, în domeniul fiziologiei sau medicinei, celui care a produs în domeniul literar lucrarea cea mai remarcabilă, respectiv  celui care a acţionat cel mai bine sau mai vizibil pentru fraternitatea popoarelor.O glorie câştigată prin muncă şi plătită scump.