Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Despre Istoria ştiinţei, Despre Inventatori,şi…despre mine!

11 Feb

11.02.2026.Nicolae Petrulian fondatorul Școlii Române de Inginerie Geologică  și Geofizică.

Posted in Personalitati din stiinta si tehnica- născute în Oltenia sau legate de Oltenia on 11.02.26

Azi, la emisiunea Personalități  din știință și tehnică, o să vă vorbesc despre Nicolae Petrulian fondatorul Școlii Române de Inginerie Geologică  și Geofizică.

Folosim adesea cuvântul flori când vorbim despre  inflorescența unei plante . De multe ori, asociem cuvântul flori  cu un adjectiv, sau cu un atribut,  pentru a arăta o caracteristică, o particularitate, a acestora. Flori naturale sau flori artificiale, pentru a arăta  că floarea crește în natură  sau este confecționată  de om printr-o metodă oarecare. Flori de  apartament sau flori de câmp, pentru a preciza mediul în care crește  planta.  Flori de gheață pentru a arăta că s-au format  din apă înghețată. Mai toate florile enumerate până aici au o viață relativ scurtă. Există și flori cu viață lungă, floarea de mină. Se formează în măruntaiele Pământului  prin asocierea mai multor minerale. Oamenii caută, în măruntaiele Pământului, caută aur, caută plumb, caută cupru. În căutarea lor, oamenii găsesc și flori de mină. Pe unele le aduc la lumină și le expun în muzee pentru bucuria celor care   nu caută în măruntaiele Pământului. Unul dintre acești oameni a fost Nicolae Petrulian.

Nicolae Petrulian s-a născut la data de  7 ianuarie 1902 în satul Româna,  din județul Olt, în familia preotului și învățătorului  Ștefan Petrulian și al soției Elena Petrulian, casnică,  fiind al treilea  dintre cei  paisprezece copii. Au rămas în viață șase  băieți și șase fete.

            Satul Româna  este situat la 6 km  de centrul orașului Balș, se învecinează cu Oboga, localitatea cunoscută pentru meșterii olari de  aici. Administrativ este cartier al orașului Balș.

 A urmat școala primară în satul natal.  A fost admis  la  Liceul Carol I din Craiova,  apoi s-a transferat la Liceul Militar Dimitrie Sturza din Craiova. În 1917 România a fost bântuită de o epidemie de tifos în care au murit  mulți oameni, printre care și preotul Ștefan Petrulian, tatăl lui Nicolae. Rămânând orfan de tată,  se mută la Liceul  Petru și Pavel din Ploiești, oraș în care  unul dintre frații săi, mai mare, lucra ca inginer cadastral.  La acest liceu a învățat, la vremea lui, Ion Luca Caragiale, motiv pentru care acum îi poartă numele. Trebuie spus, stimați ascultători, că deși nu mai aveau sprijinul tatălui, frații Petrulian s-au ajutat unul pe altul așa că toți băieții din familie au urmat studii superioare și s-au dedicat cu pasiune meseriei alese. Unul dintre frați, Ilie Șt.Petrulian, a ajuns directorul școlii din  Bobicești, fiind consemnat în istoria învățământului  din Romanați pentru implicarea sa în treburile școlii.

Menționez, stimați ascultători, că am fost de curând în satul Româna. Școala în care a învățat Nicolae Petrulian există și acum.  Are și elevi isteți. Așteaptă să fie renovată. Casa în care s-au născut frații Petrulian nu mai există. Localnicii mi-au arătat, peste drum, casa construită de  Ilie Petrulian, directorul  de școală. Arată foarte bine. Este locuită dar  de alți oameni. Pot spune că numele Petrulian, că renumele  celor din familia Petrulian  a rămas în satul Româna.

În anul 1923 s-a înscris la Școala Politehnică din București, secția Mine și Metalurgie, înființată chiar în acel an,  pe care a absolvit-o în anul 1928.  După absolvire este angajat la Institutul Geologic al României. Acesta fusese înființat în 1906 cu scopul de a cerceta structurile  geologice  pentru   gestionarea eficientă a resurselor  naturale ale țării. După angajare, pleacă în Elveția, la Basel unde se specializează,  obținând titlul de doctor în științe geologice în anul 1932 cu Teza „Studiul calcografic al zăcămintelor  aurifere  de la Roșia Montană și a zăcămintelor de plumb  și zinc de la Herja”.

Cred că este locul, stimați ascultători să fac câteva precizări legate de cele două exploatări miniere.

Exploatarea minieră Roșia Montană  din  județul Alba, este situată  la 9 km de Abrud, la 50 km de Brad și la 75 km de Alba Iulia. De aici, de la Roșia Montană, aurul a fost exploatat din vremea dacilor și a romanilor.

Mina Herja este situată la cca 7 km de Baia Mare. Începând cu secolul XI de aici s-a exploatat în special plumb dar și aur, argint, cupru, fier. Specialiști în exploatări minere au afirmat că plumbul de la Herja este cel mai curat din lume. Mina a fost închisă în 2007.

Dar să revenim la Nicolae Petrulian.

            După obținerea titlului de doctor s-a reîntors la Școlala Polotehnică din București,  unde a predat, printre altele,   cursul de Metalurgie. A început activitatea didactică pe post de asistent  dar, printr-o susținută activitate de cercetare, a fost ales șef al catedrei  de Zăcăminte și prospecțiuni, iar din 1945  a fost numit decanul Facultății de Mine și Metalurgie, Din anul următor, 1946 a ocupat postul de rector al Școlii Politehnice din București până în  21 decembrie 1948  când a fost numit rector al Institutului de Geologie și Tehnică Minieră, înființat  la inițiativa profesorului Nicolae Petrulian.

            Anul 1948 este cunoscut ca an al Reformei învățământului. Printre schimbările  legate de activitatea  profesorului Nicolae Petrulian se menționează  înființarea Institutului Petrolului și Gazului,  și Institutul  de Geologie și Tehnică Minieră  din București, care va funcționa cu acest nume până în 1952. Nicolae Petrulian a fost rector al Institutului  de Geologie și Tehnică Minieră din București. Tot în 1948 s-a înființat și Institutul de Mine din Petroșani.

            Documentele menționează că Nicolae Petrulian a fost un rector meticulous. În fiecare lună vizita sălile de curs și de laborator însoțit de  responsabilul adminsitrativ pentru a verifica starea de curățenie și funcționalitatea instalațiilor.  Se mai spune că, uneori, se oprea în dreptul unui ghiveci cu flori, rupea o frunză, o freca între palme apoi le  mirosea aducându-și aminte, probabil, de copilăria petrecută în satul Româna, acum un cartier al orașului Balș.

Ca cercetător, ca om de știință, a fost inițiatorul  metodei de analiză calcografică a zăcămintelor de minereuri în țara noastră și a avut numeroase contribuții la descifrarea naturii mineralogice a mai multor concentrații de minerale utile. S-a ocupat cu cercetarea zăcămintelor  de aur, zinc plimb, cupru din zona Leșul Ursului (Suceava),  Săsar (Baia Mare)  și din zona Deva.

            A fost ales membru correspondent al Academiei Române în 1955, devenind membru titular în anul 1962.A fost membru al Societății Franceze de Mineralogie și Cristalografie.

Unul dintre  primele articole scrise, cu titlul „Pirotina de la Herja”, a fost publicat în Revista „Minieră” nr.3 din 1935.Pirotina este un mineral care se întâlnește în bulgărele de minereu sub formă de floare, care seamănă cu o flacără colorată în galben de bronz. La Muzeul  de Mineralogie  din Baia Mare  sunt expuse  câteva mostre.

Dintre cărțile  scrie amintesc  cartea  Zăcăminte minerale utile, Editura Tehnică , București, 1973.Mai pot fi menționate Zăcământul aurifer de la Valea lui Stan, Contribuții geochimice la geneza zăcămintelor de la Leșul Ursului.

A reprezentat România la multe manifestări științifice internaționale. În 1964  a participat, împreună cu alți colegi din România,  la Congresul Internațional de Geologie organizat la New Delhi, India.

Ca recunoaștere a  contribuției sale, în data de 15.02.2007,  în holul Facultății de Geologie și Geofizică din București  a fost dezvelită o placă comemorativă dedicată academicianului Nicolae Petrulian. O sală a Facultății, din corpul situat în Bulevardul Nicolae Bălcescu, poartă numele Nicolae Petrulian. Aici, în această sală,   este  montată colecția de roci adunate de Nicolae Petrulian, și care numără peste 2000 de exemplare. O parte din această colecție, cca 400 de exemplare, se află la Muzeul de Geologie din București, iar 30 dintre acestea   sunt expuse în Sala „Flori de Mină”.

Vă reamintesc, stimați ascultători, că unul dintre obiectivele acestei emisiuni  este de a oferi modele  oamenilor din zilele noastre. În  context menționez că  mostrele adunate în  Colecția Nicolae Petrulian,  completează Colecțiile Ludovic Mrazec, Gheorghe Munteanu Murgoci, Dan Giușcă, Dan Rădulescu, Emil Constantinescu.

Familia Nicolae și Ecaterina Petrulian a avut doi copii: o fată, Catrinel, și un băiat, Matei.  Catrinel a făcut studii în filologie la Londra.  S-a căsătorit cu Andrei Pleșu,  cunoscutul filosof și om politic din vremurile actuale. Matei Petrulian a absolvit Universitatea din București.

Ambii soți Nicolae și Ecaterina Petrulian au decedat în 1983.

Ca recunoaștere a contribuțiilor sale în domeniul geologiei și geofizicii, Academia Oamenilor de Știință din România, Secția de Științe Geodezice,  acordă anual, pentru cărți de specialitate, un premiu care  poartă numele Nicolae Petrulian.

La finaulul acestui episod, pentru consolidarea informațiilor despre academicianul Nicolae Petrulian, născut la Balș, vă sugerez  să vizitați Muzeul Olteniei. Să vizitați Colecția de mineralogie, să vizitați colecția de minerale și roci. Aici o să găsiți și flori de mină. O să găsiți și un meteorit. A căzut în  satul Sopot în 27 aprilie  1927. Oamenii de atunci nu l-au văzut căzând. Au auzit doar zgomotul produs la impactul meteoritului cu solul.  Oamenii de știință au adunat fragmente din meteorit. După un timp le-au expus  la Muzeul Olteniei.

Pentru consolidarea informațiilor despre academicianul  Nicolae Petrulian,  vă sugerez   ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să mergeți până în satul Româna, acum componentă a orașului Balș,  unde s-a născut personalitatea  despre care v-am povestit azi.  La  intrarea în Balș, pe drumul vechi, treceți pe sub podul de cale ferată și mergeți până la podul peste Olteț. Virați la stânga apoi, la prima intersecție, virați la dreapta. Mai mergeți încă 5 km. Pe dreapta este cimitirul satului Româna, iar pe dreapta este școala. Virați la stânga pe strada Crinilor. Ați ajuns în satul Româna, acum cartierul Româna din Balș. Mai mergeți până la intersecția cu strada 9 Mai și virați la stânga. Aceasta este ulița pe care a locuit familia Petrulian.

Mențiune.

              Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.

.

No Comments »