04 Feb
04.02.2026.Joesph Moses Juran – părintele managementului calităţii, născut în România.
Posted in Personalități din știință și tehnică din România on 04.02.26
Azi, la emisiunea Personalități din știință și tehnică, o să povestesc despre părintele managementului calității, Joseph Moses Juran.
În urmă cu ceva ani buni am constatat că mulţi dintre absolvenţii Facultăţii de Electromecanică din Craiova, cum se numea atunci, îşi găseau un loc de muncă în compartimentele de „Asigurarea calităţii”. Domeniu nou pentru mulţi. Domeniu în care angajatorii preferau să aibă lucrători tineri. Noi, la facultate, nu le asiguram o formare în acest domeniu. Am propus înfiinţarea unui „curs postuniversitar” de tip studii aprofundate. Am avut succes. Consider că am avut succes deoarece am avut şi avem multe solicitări din partea candidaţilor. Consider că am avut succes deoarece „studiile aprofundate” s-au transformat într-un MASTER solicitat de candidaţi şi în prezent.
În acest context am aflat despre… părintele calităţii: Joseph Moses Juran.
Joseph Moses Juran s-a născut la Brăila la data de 24 decembrie 1904. La vârsta de trei ani, adică în 1907, s-a mutat cu familia la Gura Humorului, care aparţinea atunci Imperiului austro-ungar, unde a locuit până în la vârsta de 8 ani, adică până în 1912. Tatăl său, cizmar de meserie, a plecat în 1909 în SUA pentru un trai mai bun, iar după trei ani familia, formată din soţia Gitel şi trei copii, Joseph, Nathan şi Minerva, se reuneşte şi se stabileşte în Mineapolis, din statul Minnesota, la graniţa cu Canada. Au plecat în căutarea unui trai mai bun dar, la început, au schimbat căsuţa din chirpici, înconjurată de flori, pe care o aveau la Gura Humorului, cu o baracă din lemn acoperită cu carton gudronat, înconjurată de pădurile de lângă Mineapolis. Aici, ca şi în Moldova, nu aveau nici apă, nici electricitate. Nici meseria de cizmar nu era căutată deoarece încălţămintea se producea industrial. În aceste condiţii copilul Juran a făcut diverse munci necalificate, acceptând orice activitate cerută de comunitatea în care trăiau. A lucrat ca îngrijitor de cai, vânzător de încălţăminte, lustragiu, vânzător la băcănie şi contabil.
În 1917, la 13 ani, Joseph Moses Juran a fost naturalizat cetăţean american.
La toate acestea s-a adăugat durerea pierderii mamei sale, care a decedat când Joseph Juran avea doar 16 ani. După mai mulţi ani declara: „Noi am crescut fără să ne fie teamă de a munci din greu, timp de multe ore, zilnic. Noi am învăţat din această experienţă că trebuie să foloseşti orice ocazie apărută şi că poţi învăţa din orice eroare sau eşec propriu sau al altora. Am acceptat fiecare responsabilitatea de-a ne făuri un viitor sigur. Principiile etice învăţate la locurile noastre de muncă ne-au fost utile pe tot parcursul vieţii.”
In 1920, la vârsta de 16 ani, Juran s-a înscris la Facultatea de Inginerie Electrică a Universităţii din Minnesota. Şi-a plătit studiile singur din banii strânşi din timp pe un cont de economii pentru studii superioare. La universitate a descoperit ŞAHUL, activitate care i-a schimbat considerabil modul de viaţă. Spiritul său analitic foarte dezvoltat i-a permis să descopere subtilităţile, deliciile şi implicaţiile acestui vechi şi inteligent joc. A devenit campionul universităţii sale, a obţinut rezultate excelente în concursurile organizate la nivelul statului Minnesota şi a cunoscut, din experienţa proprie, ce înseamnă admiraţia colegilor şi mândria de-a fi respectat pentru propriile performanţe. În 1924 a absolvit facultatea de inginerie, iar în 1936 obţine şi titlul de doctor în ştiinţe juridice la Universitatea din Chicago. După obţinerea titlului de inginer electronist s-a angajat în cadrul departamentului de inspecţie al companiei Western Electric. În 1928 a publicat o broşură cu titlul „Metode statistice aplicate la problemele de fabricaţie “, în care era prezentată metoda eşantionării pentru evaluarea calităţii fabricaţiei, iar principiile enunţate atunci sunt utilizate şi azi.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Juran se ocupa de fabricarea echipamentelor militare livrate aliaţilor sovietici şi britanici. A obserservat că 80% dintre defecte erau determinate doar de 20% din cauzele care conduceau la rebutarea produselor şi, pornind de aici, a aplicat principiul 20-80, pus în evidență din Vilfredo Pareto, numit și „Principiul Pareto”, pe care l-a extins mai târziu şi asupra vânzărilor când a constatat că 20% din clienţi asigură 80% din profit.
După război a fost solicitat de japonezi să-i ajute să-şi schimbe reputaţia de „producători de rebuturi”. Ei erau foarte convinşi că pentru aceasta este nevoie de o schimbare şi au acceptat în totalitate idelile lui Juran despre asigurarea calităţii. Printre altele au înfiinţat cercurile de calitate care deşi contribuiau numai într-o proporţie de 10% la ameliorarea calităţii produselor, au avut un impact important asupra relaţiilor umane la locul de muncă. În scurt timp Japonia a ajuns o superputere economică prin calitate şi, ca recunoaştere a meritului lui Juran în iniţierea miracolului japonez, Împăratul Japoniei i-a oferit Ordinul Trezoreriei Sacre. În 1951 a publicat cartea „Manual pentru Controlul Calității”, care l-a consacrat ca părinte al calităţii, alături de americanul William Deming. Juran defineşte calitatea ca utilitatea de folosire, nu simpla conformitate cu specificaţiile. De asemenea, Juran ia în considerare clientul, ţinând seama de necesităţile acestuia. Trilogia calităţii, adică „Planificarea calităţii, controlul calităţii şi îmbunătăţirea calităţii” este cunoscută ca o contribuţie importantã la asigurarea calităţii. Prima parte a trilogiei este preocupată de identificarea clientului, cerinţele pentru produs şi prioritatea obiectivelor afacerii. Cea de-a doua parte implică folosirea metodelor de control statistic. În cea de-a treia parte, convingerea lui Juran este că îmbunătăţirea calităţii trebuie sã fie continuă. Juran a adăugat dimensiunea socială necesară controlului statistic al calităţii şi a avut o contribuţie esenţială la apariţia a ceea ce se numeşte astăzi “ Managementul Total al Calităţii”.
În 1972 a revenit în ţară pentru o vizită scurtă la Tractorul Braşov. A mers şi la Gura Humorului. Atunci a spus: „Aici am trăit timp de cinci ani, înainte de a emigra în America la vârsta de opt ani. La Gura Humorului, casa în care am locuit nu mai există….. Nu au dispărut însă Carpaţii pe care îi urcam când eram copil şi nici apa Moldovei cu peştii săi minunaţi. A rămas la Gura Humorului altceva puternic înrădăcinat, şi anume „spiritul satului”. Bucovina este un ţinut cu un pronunţat caracter rural, iar locuitorii săi manifestă un caracter robust, tipic oamenilor care trebuie să îşi câştige existenţa în condiţiile confruntării omului cu vitregiile naturii. Această „luptă” necesită hărnicie, cinste şi un puternic sentiment de solidaritate umană”.
În anul 1992, cu ocazia alegerii sale ca membru de onoare din străinătate al Academiei Române, spunea: „Sunt, desigur, recunoscător pentru onorurile pe care le-am primit din partea instituţiilor româneşti. Sunt, de asemenea, conştient că naţiunea a îndurat mulţi ani dificili şi că drumul înainte este lung şi dificil. Dar mai ştiu încă, după zeci de ani de experienţă, că atingerea conduitei calităţii este un element vital pentru atingerea unei economii prospere“. În 1994, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, la solicitarea Societăţii Române pentru Asigurarea Calităţii, a transmis următorul mesaj : „Doresc să folosesc şi această ocazie pentru a transmite salutările mele personale românilor. După cum poate cunoaşteţi, m-am născut în România şi mi-am petrecut acolo copilăria înainte de a emigra în America la vârsta de opt ani. M-am maturizat american, dar am păstrat memoria copilăriei despre pământul rădăcinilor mele. În două rânduri am avut prilejul să vizitez România. Am avut chiar prilejul să revizitez locurile în care am trăit – Brăila şi Gura Humorului. Aceste vizite au constituit pentru mine experienţe emoţionale.” În 1998, la solicitarea câtorva personalităţi din România, printre care și profesorul Nicolae Drăgulănescu, de la Politehnica din București, a acceptat ca Premiul Român pentru Calitate să-i poarte numele. Premiul este acordat anual, din 2000, de către Fundaţia „Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran” persoanelor cu rezultate în implementarea principiilor calităţii.
S-a stins din viaţă în data de 28 februarie 2008, la New York. Deşi avea 103 ani, a fost, până în ultima clipă, în deplinătatea forţelor fizice şi intelectuale.
În încheierea acestui episod, pentru consolidarea mesajelor transmise vă sugerez ca într-o zi de lucru să mergeți la Biblioteca Alexandru și Aristia Aman din Craiova. Cereți și consultați câteva dintre cărțile scrise de Josep Moses Juran,
Planificarea calității , Editura Teora, București 2000.
Supremaţia prin calitate: Manualul directorului de firmă, Editura Teora, București, 2002.
Mențiune.
Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și on line radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.