Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Azi, la emisiunea Personalități  din știință și tehnică, o să vă vorbesc despre inginerul constructor italian Giovanni Peressutti, devenit „oltean”.

            Fiecare oraș are cel puțin o clădire emblematică, reprezentativă, folosită pe documente tipărite, albume, imagini filmate. Craiova este bogată la capitolul clădiri emblematice. Are multe clădiri reprezentative care rămân în memoria vizitatorilor. Una dintre acestea  este clădirea în care funcționează Prefectura Județului Dolj, numit Palatul Administrativ. Iată cum este descrisă această clădire în albumul „Trecutul în Craiova de azi”: „Clădirea a fost construită după un plan compus prin asamblarea a patru corpuri de clădire care se unesc prin holul monumental din mijlocul construcției. Fațada, în stil neoromânesc, are elemente popular și brâncovenești cu galerie de balcoane și ferestre cu arcade trilobate șiîn plin cintru. Acoperișul fragmentat, de țiglă glazurată verde, este decorat cu lucarne albe, iar corpul central, decroșat și supraînălțat, cu turn piramidal, subliniază verticalismul și monumentalitatea construcției, constituind intrarea principală – cu portal semicircular, în descreștere volumetrică până la ceasul de sub friza decorativă a cornișei”. Inginerul care s-a ocupat de construirea acestei clădiri emblematice pentru Craiova, are un nume tipic italian,  Giovanni Batista Peressutti.

Giovanni Batista Peressutti s-a născut la data de 20 septembrie 1880  în localitatea Pintano al Tagliamento din nord-estul Italiei, în Provincia Friuli-Veneția Giulia, la granița cu Elveția, Austria și Slovenia.

Urmează școala elementară în localitatea Finzano. Continuă studiile gimnaziale la San Daniele apoi liceul la Udine, localitate situată la 130 de km nord-est de Veneția. Pentru comparație, de la Craiova până la Sadu, la intrarea în Defileul Jiului, sunt 140 km.

S-a înscris la Universitatea Sala din Padova. Universitatea din Padova a fost înființată în anul 1232, adică în urmă cu aproape 800 de ani. În perioada 1592-1600 a predat aici și Galileo Galileli.

Giovanni Peressutti  a obținut diploma de inginer constructor. În perioada studenției l-a cunoscut pe  arhitectul român Petre Antonescu pe care îl va reîntlâni, câțiva ani mai târziu, în România. S-a stabilit la Craiova în 1908 unde exista deja o comunitate puternică de italieni veniți din aceeași provincie, Friuli-Veneția Giulia, începând cu 1860. Unii dintre noi își mai amintesc  de localitatea Italieni de lângă Pădurea Bucovăț ale cărei case au rămas în picioare până în urmă cu cca. 30-40 de ani.

Prima lucrare importantă de care s-a ocupat a fost  clădirea Palatului administrativ din Craiova, Prefectura județului Dolj din zilele noastre, proiectată de Arhitectul Petre Antonescu în 1909. Clădirea a fost terminată în doi ani, 1910-1912. Mai trebuie spus că arhitectul  Petre Antonescu a proiectat și Palatul Primăriei din București, situat vis-a-vis de parcul Cișmigiu. Construcția  din București a fost realizată de inginerul craiovean George-Gogu Constantinescu. Arhitectul Petre Antonescu a  avut un rol important în alegerea lui Peressutti pentru construirea Palatului administrativ din Craiova..

Peressutti nu l-a dezămagit  nici pe prietenul său, Petre Antonescu, dar nici pe locuitorii Craiovei care i-au încredințat și alte  proiecte. Multe dintre  construcțiile de atunci dăinuiesc și azi. Printre acestea se numără Primăria Craiova, fostă Banca Comerțului, construită în perioada 1912-1916. Banca Comerțului, ca instituție, fusese înființată în anul 1897  de către Constantin Neamțu și de aceea, multă vreme, s-a numit  „Banca Costică Neamțu” sau „Cloșca de Aur”. Proiectul   clădirii a fost conceput în 1906  de cunoscutul arhitect Ion Mincu, iar execuția a fost urmărită și de arhitectul Constantin Iotzu. Destinația inițială a clădirii, Banca Comerțului, a fost menținută până în 1948. Apoi, până în 1968 a fost  sediul Academiei de Științe Istorice, Arheologice și Etongrafice și sediul ARLUS, adică Asociația  Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică. Din 1968 funcționează aici Primăria Craiovei. Numele lui Giovanni Peressutti este legat și de clădirea  cunoscută de craioveni cu numele de Casa Albă situată pe actuala  stradă Theodor Aman. La început s-a numit Palatul Nou și a aparținut Băncii Comerțului, iar strada se numea Strada Nouă. Proiectul a fost conceput în 1923  de arhitectul Constantin Iotzu, iar construcția a fost terminată în 1926. Se poate spune că Palatul Nou sau Casa Albă a fost primul bloc de locuințe din Craiova. O placă montată pe zidul acestei clădiri amintește trecătorilor, care se uită și în sus, că a fost construită de inginerul Giovanni Batista Peressutti.

 De asemenea, în 1917, Peressutti a construit casa Generalului Carianopol, situată pe actuala stradă Alexandru Macedonski în care funcționează în prezent Inspectoratul Județean de Jandarmi. Și această clădire a fost proiectată de arhitectul Petre Antonescu. Din toate vremurile, prieteniile profesionale au dăinuit. Între 1925 și 1928 Giovanni Peressutti s-a ocupat de construirea Liceului de Fete „Regina Elisabeta”, sediul actual al Facultății de Agronomie. Tot Giovanni Peressutti a construit și clădirea în care a funcționat multă vreme   Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia, situată pe actuala stradă Nicolae Titulescu, destinată  inițial pentru Casa de Asigurări Sociale pe care tot el o fondase. De câțiva ani, clădirea a reintrat  în proprietatea Casei Județene de Pensii.

            Se poate menționa și Sala de spectacole a Teatrului Liric construită de Peressutti după incendiul din 1930. De altfel pe zidul Liceului Carol I, situat lângă poarta principală, este montată o placă pe care scrie „Imobil refăcut total după incendiul devastator din  anul 1930. Inginer constructor Giovanni Batista Peressutti (1880-1953)” . A construit Moara lui Barbu Drugă, prima moară cu abur din Craiova,  precum și casa acestuia, situată pe strada Bujorului, cunoscută sub numele de „Casa Bujorului”. La această listă trebuie adăugată și Vila Lucilla, situată pe actuala stradă Romain Rolland la nr. 7, în care a locuit fiica lui Giovanni Peressutti.

            În locuința sa, situată pe strada Unirii nr. 145, lângă Institutul de Cercetări Miniere,  a funcționat, la început, Consulatul Italiei, Peressutti fiind Consul, reprezentant al italienilor din Oltenia, Banat și zona Petroșani-Hunedoara. Pe zidul interior al gardului acestei clădiri este montată o placă comemorativă. Implicarea lui Giovanni Peressutti în viața Craiovei, a României, a fost răsplătită de Regele Carol I și  de Regele Ferdinand cu Ordine și Medalii.

La începutul acestui episod  l-am numit pe  Giovanni Peressutti inginer constructor italian devenit „oltean”. Am folosit  această expresie având în vedere că ful său, Enrico, s-a născut la Craiova, în 1908, iar fiica sa Lucilla s-a căsătorit și a rămas în Craiova, dar și faptul că este înmormântat în Craiova, alături de soția sa  Marzia și fiica sa Lucilla.

S-a stins din viață la data de 2 mai 1953 și este înmormântat în Cimitirul catolic din Craiova, situat pe strada Bucovăț. La intrarea în Cimitir este amplasată statuia lui Giovanni Batista Peressutti.

Ca de obicei, la finalul acestui episod, pentru consolidarea informațiilor despre personalitata prezentată azi, vă recomand ca într-o sâmbătă sau într-o duminică, să descoperiți strada Giovanni Peressutti și câteva dintre clădirile construite de antrepriza condusă de el.

Așadar, stimați ascultători, vă sugerez să ajungeți la Cinematograful Patria, respectiv Judecătoria Craiova, situate pe  strada A.I.Cuză. Clădirea în care funcționează Judectoria, cunoscută și sub numele de „Palatul administrativ” deoarece a adăpostit, într-o vreme, Administrația Financiară a județului Dolj, are intrarea principală pe strada A.I.Cuza. Stând cu fața la intrarea principală, strada din stânga este  strada Giovanni Peressutti. Este o stradă scurtă, numită oficial Alee, care face legătura între  străzile A.I.Cuza și strada  România Muncitoare.        

De la intrarea principală mergeți pe strada A.I.Cuza spre Piața Mihai Viteazul. După o plimbare de cca 10 minute ajungeți la Casa Albă, pe stânga, și la Primăria Craiova, pe dreapta. Mergeți înainte,  treceți de statuia lui A.I.Cuza. Ați ajuns la Palatul administrativ, la Prefectura Dolj. Cotiți la stânga, pe strada Unirii. Mergeți pe strada Unirii. Treceți de intersecția cu strada Gheorghe Chițu, respectiv Marin Sorescu. După încă cca.500 de metri ați ajuns la casa construită și locuită de Giovanni Peressuti.

Pe fiecare dintre clădirile menționate este  fixată o placă  pe care este menționat și numele constructorului, Giovanni Batista  Peressutti.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.