Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Ilie Constantinescu, profesor și etnolog  născut la Dioști

                            

Azi  la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre profesorul și etnologul Ilie Constantinescu,  născut  acum 150 de ani, în data de 27 octombrie 1874.

Așadar, stimați ascultători, se poate spune că episodul de azi este un episod jubiliar pentru că, în aceste zile, s-au împlinit 150 de ani de la nașterea personalității evocate.

În data de 11  octombrie participai  la Adunarea Generală a Comitetului Român  de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, organizată la București, la Academia Română. Într-una dintre pauze,  doamna Magda Stavinschi, astronom, membră a Diviziei de Istoria Științei, îmi povesti despre intenția colegului nostru, Victor Viorel Vătămanu, de a evoca una dintre personalitățile marcante din Caracal, profesorul Ilie Constantinescu.

Dar, din păcate, Victor Viorel Vătămanu a trecut în lumea celor drepți de o lună, la începutul lui septembrie.  Doamna Magda Stavinschi era oarecum necăjită că proiectul  inițiat de colegul nostru Victor Viorel Vătăman  va rămâne doar… un proiect.

Așa mi-am propus ca azi, 28 octombrie 2024, să vă povestesc despre profesorul și etnograful Ilie Constantinescu.

Ilie Constantinescu s-a născut la  data de 27 octombrie 1874, adică exact acum 150 de ani, în comuna Dioști. Tatăl său era sătean modest, cu puțină știință de carte, doar cu 3 clase primare.

La vremea aceea, localitatea făcea parte din județul Romanați, care avea capitala la Caracal și cuprindea inclusiv comuna Leu. Acum localitatea face parte din județul Dolj dar distanța  de la Dioști până la Craiova, de 40 de km, este  aproape triplă față de distanța până la Caracal, care este  de numai 15 km.

Așa cum era obiceiul, Ilie Constantinescu a urmat școala primară în Dioști, între 1882 și 1886, iar cursurile gimanziale le-a făcut la Caracal, timp de doi ani, între1886 și 1888. Apoi, din 1888 pînă în 1895, urmează școala la Craiova, la Liceul Carol I. În acea perioadă erau profesori la Liceul Carol I din Craiova Constantin Fortunescu, Vasile Mihăilescu și Theodor Ionescu. Aceștia îi învățau pe elevi cum  să strângă folclorul românesc, cum să  realizeze un dicționar de  cuvinte „adevărat românești, necunoscute în literatură”. Pentru elevul Ilie Constaninescu a fost o lecție bună, a fost o experiență utilă. Într-un document,  scris  de Ilie Constantinescu în 1951, acesta  menționa că, încă din perioada liceului strângea obiecte din case,  de la rude, de la oamenii din Dioști  cu scopul de a scrie o istorie a satului în care s-a născut.

Încă din vremea școlii primare s-a smițit atras de meseria de dascăl, nutrind speranța că  se va întoarce la Dioști ca învățător sau chiar profesor. Așa se face că, după absolvirea liceului, în 1895, s-a înscris  atât la Școala Normală Superioră din București  cât și la Universitatea din București, Facultatea de litere,  secția Istorie. A  devenit profesor în 1899. La început, adică în 1899, a funcționat ca profesor la Gimanziul  Carol I din Craiova.  Era perioada schimbărilor fundamentale generate de Legea Spiru Haret care a intrat în vigoare cu unele prevederi în anul școlar 1898-1899, apoi cu noua structură din anul școlar 1901-1902.

Câțiva ani,  din1902 până în 1906,  funcționează la Școala Normală din Craiova unde  director  era ilustrul pedagog Ștefan Velovan.

Cu siguranță, această experiență, de la Liceul „Carol I” și de la Școala Normală din Craiova i-a influențat  activitatea desfășurată ulterior la Caracal.

Rădăcinile și-au spus cuvânul. În 1906 se transferă la Liceul „Ioniță Asan” din Caracal unde va preda limba română și istoria până în 1938 când s-a pensionat. Timp de patru ani, între 1907 și 1911, a ocupat și funcția de director al Liceului „Ioniță Asan”.

Imediat după revenirea la Caracal  a pus bazele Muzeul de istorie a Liceului „Ioniță Asan”. Până în 1938 a fost preşedinte al Corpului Didactic Romanaţi şi reprezentant al Romanaţiului în Comisia monumentelor istorice.

Istoria spune că în primăvara anului 1930, în luna aprilie,  s-a declanșat un incendiu mistuitor care, întreținut de vânt, a ars satul  în întregime. Autoritățile din vremea aceea s-au implicat și, sub coordonarea academicianului Dimitrie Gusti s-au construit 26 de gospodării, cu case  în stil tradițional  românesc, cu 4,5 sau 6 camere, care au dat satului o notă aparte, un aspect de poveste.

Omul sfințește locul.

 În 1948, în România este desființată proprietatea privată. În Caracal existau la acea vreme patru ateliere fotografice: Foto-Arte „Chaland” Caracal, „Foto-Glob” Caracal,  „Foto-Royal”,  și o sucursală a  atelierelor „Torok” din București. Aceste ateliere  reprezentau  forme  de organizare a proprietății private. Profesorul Ilie  Constantinescu, intuind ce se va întâmpla cu cele aproape 30.000 de plăci fotografice- document, realizate în perioada 1908-1936, a reușit să le salveze. Fotografiile surprinseseră personalități de marcă la întrunirile politice din oraș, printre care  I.G.Duca, Octavian Goga, Nicoale Titulescu. Erau imortalizate scene din Primul Război Mondial, dar și scene din viața cotidiană a Caracalului. Ei bine, aceste documente au ajuns, într-un final la Arhivele Statului Olt.

Iată ce declara, în 2010, reprezentanul Direcției Județene  a Arhivelor Naționale Olt, cu ocazia organizării unei expoziții :„Am încercat prin această expoziţie să redăm atmosfera de la începutul secolului trecut prin momente semnificative. Avem de-a face pe de o parte cu diverse categorii sociale, iar pe de altă parte fotografiile surprind viaţa cotidiană în diverse ipostaze. Dacă ne uităm atent la chipurile lor, putem observa, pe lângă atenţia deosebită pe care o acordă faptului că sunt fotografiaţi, că se aseamănă foarte mult cu oamenii din ziua de azi. Am evoluat din punct de vedere tehnologic, dar nu foarte mult din punct de vedere moral. Trebuie să-i mulţumim pentru toate acestea marelui profesor Constantinescu, unul dintre cei mai mari colecţionari români”, 

Imediat după revenirea la Caracal, în 1906, a pus bazele Muzeul de istorie a Liceului „Ioniță Asan”, așa cum rezultă  dintr-un document din anul 1908, semnat de profesorul Ilie Constantinescu, în calitate director al Gimanziului „Ioniță Asan”. Documentul menționat este, de fapt, o scrisoare destinată preotului paroh din comuna Redea, prin care Ilie Constinescu  îl informa că  a recuperat din biserica Sfântul Ioan, aflată în ruină, „ două sfetnice, unul probabil de pe la 1812, altul de pe la 1840, 11 icoane de lemn, din diferite timpuri, cam din 1812 ( când e prima fondaţie a bisericii) şi din 1841 (refacerea ei), diferite bucăţi de haine bisericeşti, cam dintre 1812–1870, toate foarte deteriorate”.  De asemenea, îl informa  că aceste obiecte  sunt expuse  „..în anexele Amfiteatrului Gimnaziului, ca un început de muzeu istoric local, unde pot fi văzute de oricine doreşte să cunoască trecutul”.

Ca elev la Liceul Carol din Craiova a învâțat de la profesorii  de atunci, să adune folclor autentic. Învățătura  de la școală a devenit pasiune, consemnată astfel  în „Monografia municipiului Caracal”, ediția 2007: „Pasiunea sa pentru folclor s-a materializat în volumul de texte populare intitulat «Materialuri folclorice», colecţia lui totalizând 232 de cântece populare. A colaborat cu revistele «Arhivele Olteniei» şi «Ramuri», în care a publicat articole despre cultura şi istoria judeţului Romanaţi. După moartea sa, survenită în 10 februarie 1960, Ileana Constantinescu, fiica profesorului, a donat Muzeului din Caracal, Bibliotecii din Craiova şi Bibliotecii Universitare din Bucureşti, piesele adunate de-a lungul timpului de Ilie Constantinescu: 12.200 cărţi, 134 tablouri şi fotografii, 478 vederi, 2.050 ziare vechi, 362 monede austro-ungare şi germane, 61 bancnote româneşti şi străine vechi, scrisori, afişe, reclame, costume naţionale, obiecte de ceramică daco-romană, arcuri, săgeţi, scuturi”.

Ca director, cu deschidere spre lectură și spre cărți, s-a ocupat  de Biblioteca Liceului, care poartă numele „Nicolae Barbu Locusteanu”, deputat și senator de Romanați. Nicolae Barbu Locusteanu s-a născut  în satul Leu care, în 1821, făcea parte din județul Romanați, ca și orașul Caracal. Prin testament, Locusteanu și-a donat întreaga bibliotecă, în care erau adunate sute de cărți, Liceului „Ioniță Asan” din Caracal.

Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre viața unei  personalități care ieri, în 27 octombrie, ar fi împlinit 150 de la naștere.

Împins de curiozitatea de a vedea  cum arată casele construite în 1938, după proiectul academicianului Dimitrie Gusti dar și pentru a marca acest jubileu,  ieri, duminică 27 octombrie, împreună cu un grup de prieteni  din Craiova am mers în satul  Dioști. Vremea a ținut cu noi. Toată ziua a fost soare, iar  spre prânz a fost o zi minunată de toamnă.

Am plecat din Craiova spre Caracal. Am ajuns repede în comuna Leu unde s-a născut inginerul și omul politic Nică Barbu Locusteanu, participant activ la Revoluția de la 1848, cel care  și-a donat întreaga Bibliotecă Liceului  „Ioniță Asan” din Caracal.

            La ieșirea din Radomir, comuna din care face parte satul Dioști, am zărit ușor indicatorul spre Doști. Am trecut prin acest loc de zeci de ori, dar era prima dată când mergeam spre Dioști.

            Surpriza a fost mare. O stradă largă, acum asfaltată, mărginită de tei mari printre care se zăresc casele cu foișor și pridvor din lemn sculptat. Una dintre ele, care a fost folosită multă vreme drept casă  de  naștere, era ușor accesibilă, așa că am studiat-o de aproape. Fiecare casă a fost prevăzută cu pivniță, cu pătul pentru  depozitarea recoltei și adăpost pentru animale.

            La fiecare a treia casă  s-a construit câte o fântână, unele fiind folosite și acum deși localitatea este alimentată cu apă curentă adusă dintr-un  puț forat tot în această parte a satului.

            La fiecare poartă este câte o bancă, așa cum este tradiția pe la noi. Pe multe dintre bănci, fiind duminică, stătea fie o femeie, fie un bărbat sau chiar amândoi  locatarii de acum ai casei. Am stat de vorbă cu fiecare. Oameni deschiși la suflet și dornici de vorbă.

            Încet-încet am ajuns spre capătul străzii unde am găsit primăria, școala și biserica, construite  în aceeași vreme cu casele destinate oamenilor din Dioști.

            Pentru o clipă, în fața bisericii, ne-am gândit la colegul nostru, Victor Vătămanu, care își propusese ca în acest an, 2024, să-l cinstesacă pe profesorul  Ilie Constantinescu  de la a cărui naștere, 27 octombrie, s-au împlinit 150 de ani.

            La finalul acestui episod, vă recomand cu convingere ca într-o sâmbătă sau într-o duminică, să  mergeți în satul Dioști, satul în care s-a născut profesorul Ilie Constantinescu, culegător de folclor, colecționar de obiecte  care aduc aminte de istoria noastră.

            Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.