Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Ion Țuculescu – medic și pictor, un model de dăruire totală.

Azi,  la emisiunea Personalități din știință și tehnică, o să vă povestesc despre craioveanul  Ion Țuculescu medic și pictor, un model de dăruire totală.

.          

            În 1965 eram elev în clasa a XI-a. Profesorul  nostru de desen, Trestian Alexandru, proaspăt absolvent de facultate, cu preocupări în zona picturii, ne-a povestit că la Muzeul de Artă din Craiova s-a deschis o expoziție  dedicată pictorului Ion Țuculescu. Pictorul murise în  27 iulie 1962. Ne-a trezit interesul și, împreună cu alți colegi, am vizitat expoziția deschisă pentru scurt timp, cred că numai o lună. Mai târziu am citit că în  perioada februarie- aprilie 1965 fusese organizată la Sala Dalles din București o expoziție retrospectivă, urmată de câteva expoziții  la Iași, Craiova, Timișoara, Constanța, Sibiu… Ca student, am citit despre participarea României la Bienala de la Veneția din 1967 cu tablourile lui Ion Țuculescu. Tot în 1967  am cumpărat o carte scrisă de Petru Comarnescu, critic de artă,  publicată la Editura Meridiane din București, și dedicată lui Ion Țuculescu. Cartea are 71 de pagini  și conține 30 de reproduceri după tablourile lui Ion Țuculescu.  Am citit textul și am privit reproducerile. În 1973 s-a deschis la Craiova Casa memorială Ion Țuculescu. Era situată  la intersecția dintre strada Romul și Calea București. Am vizitat expoziția permanentă deschisă aici. Am recitit textul din cartea scrisă  de Petru Comarnescu și am privit  tablourile originale. Casa memorială a fost demolată. Tablourile au fost mutate la Muzeul colecțiilor, care a funcționat câțiva ani pe Calea Unirii nr. 4. Acum sunt expuse sau depozitate la Muzeul de Artă din Craiova. Le-am  revăzut la Craiova. Le-am descoperit și în alte Muzee sau expoziții. Într-o vacanță de vară  am văzut câteva la Constanța. Am recitit des textul din cartea lui Petru Comarnescu. Așa a intrat pictorul Ion Țuculescu în viața mea.

            În luna februarie 2016 a fost lansată cartea concepută de Magda Buce Răduț și intitulată „Ion Țuculescu la Craiova”. Cartea conține multe informații despre viața personală, despre perioada studenției la medicină.  Eu l-am regăsit pe pictorul Ion Țuculescu, descoperit de mine în 1965  ca elev de liceu.

            Ion Țuculescu s-a născut la Craiova în data 19 mai 1910 în familia învățătorului Ioan P. Țuculescu, o vreme director al Școlii elementare Ion Heliade Rădulescu. Mama sa, Maria Verginica era tot învățătoare.  Ion Țuculescu, a crescut în curtea bisericii Sfântul Spiridon din Craiova, unde bunicul său, Ioan Papinian, era preot. Se pare că aici, la intersecția străzilor Jean Negulescu și Vasile Conta, în curtea bisericii plină cu flori, a descoperit frumusețea  naturii, a descoperit secretele luminii filtrată de frunzele pomilor. Tot de aici, din curtea bisericii Sfântul Spiridon, a descoperit animația din Piața Centrală,  din Piața de Pește, situată peste drum.  Între 1917 și 1922 a urmat cursul primar la Școala Ion Heliade Rădulescu apoi, până în 1928, a urmat Liceul Carol I fiind, mereu, premiant de onoare, adică a avut în fiecare an media zece. Nu era de mirare pentru că „ s-a remarcat prin  felul frumos, expresiv,  în care povestea și prin modul îngrijit în care își scria temele date pentru acasă. … caietul părea pictat… la toate disciplinele își surprindea colegii  și profesorii  prin cunoștințele ce depășeau  cu mult manualele școlare”.

            Întâmplător sau nu, în acea perioadă s-a construit etajul I al clădirii   Liceului, etaj care adăpostește Biblioteca școlii. Pictura care decorează celebra Biblioteca a Liceului Carol I din Craiova a fost realizată  de pictorul  Francisc Tribalsky. Fiica acestuia, Freda Tribalsky  Delnevo  a fost profesoara de pictură a elevului Ion Țuculescu.

            La disciplina „Desen” l-a avut ca profesor pe Eugen Ciolac care, intuindu-i talentul, i-a predat primele lecții de pictură. Tot în perioada liceului l-a vizitat pe pictorul craiovean Eustațiu Stoenescu care l-a determinat să încerce să picteze. Avea 15 ani când a participat la o expoziție de pictură organizată, în 1925, la Prefectura județului Dolj. Cu această ocazie profesorul său de franceză  Constantin Fortunescu  scria: „acest copil nu a luat lecții  de pictură propriu-zisă, ci doar lecții de desen, în orele de clasă, cu profesorul său Eugen Ciolac”.

            În 1928 s-a înscris la Facultatea de Științe Naturale  iar în anul următor, 1929, s-a înscris și la Facultatea de Medicină din București.  A absolvit Facultatea de științe în 1936.

            Fiind student la medicină, o cunoaște pe viitoarea soție, colegă de an, Maria Fotiade, cu care  s-a căsătorit în 5 mai 1935. I-a unit …desenul, planșele făcute  la disciplinele de la facultatea de medicină. Planșele desenate de studentul Ion Țuculescu erau o  simbioză naturală între artă și știință.

            În lucrarea de  licență în medicină, susținută în mai 1939, a abordat un subiect interdisciplinar „Contribuțiuni la studiul birefringenței și cristalelor  lichide din glandele suprarenale”. Conducătorul lucrării a fost  profesorul Nicolae Ionescu Șișești, mehedințean născut în comuna  Șișești.

            Iată ce scria Ion Țuculescu, în jurnalul său, după susținerea lucrării de licență în medicină:„ …mi-am dat și teza, la care doctorul Ionescu-Șișești, renumit neurolog și un orator de  o bravură maioresciană, a avut  interesanta și  ciudata idee să nu vorbească despre lucrare. În schimb  a spus despre mine cam așa: „Dumneata ești un om al Renașterii. O multilateralitate neobișnuită pentru epoca noastră se sbate în dumneata. Vei avea mult de furcă cu această multilateralitate. Vei lua totul în serios  și vei suferi enorm din cauza asta”.

            A fost trimis pe front ca medic.         

            Din 1950 a lucrat ca cercetător științific la Academia Română, apoi la Spitalul Brâncovenesc din București.

            Într-o conferință  soția lui, Maria Țuculescu, menționa: „Din 1938  și până în 1947  avut șapte expoziții personale. Fiecare expoziție aducea ceva nou în arta lui. Era un inovator, un cercetător și pentru acest lucru el era întotdeauna sever criticat. În 1943, când a avut expoziția câmpurilor cu rapiță, a fost un adevărat dezastru. S-au scris articole defavorabile, i s-a spus că asta nu mai e pictură, că a sărit dincolo de artă. Dra el nu s-a înspăimântat. Și astfel, expoziția a rămas deschisă până la sfârșit.

            În 1956 a organizat o expoziție în casa sa din București, strada Lizeanu nr.5, casa în care locuia cu soția și cele trei fiice, unde venea multă lume.

S-a îmbolnăvit în noiembrie  1961. În ianuarie starea sănătății  i s-a înrăutățit dar a refuzat să se interneze. Avea nevoie de timp  pentru aș face testamentul: o pânză de 3 metri pe 1,40 metri  pe care a pictat lupta dintre bine și rău. A scris pe tablou:  „Testamentul meu plastic” .

A decedat în data de 27 iulie 1962.

Ion Țuculescu- un model de dăruire totală.

Craiovenii au stiut să-i cinstească valoarea. Craiova îi apreciază valoarea.

            În anii 1973-1978 a existat, în Craiova, Muzeul „Ion Țuculescu”, secție a Muzeului de artă din Craiova. Cădirea era situată pe Calea Unirii  dar a fost demolată. Acum este un spațiu verde. Începând cu anul 1979, lucrările pictorului craiovean sunt expuse în  Secția „Colecțiilor”.

            O stradă  din Craiova, cartier Lăpuș,  poartă numele Ion Țuculescu. Începe din dreptul căminului studențesc nr. 10, trece pe lângă Școala gimnazială „Mihai Eminescu”  și ajunge până la calea ferată  Craiova-Calafat.

            Bustul său, realizat e sculptorul Lucian Irimescu, a fost amplasat pe Aleea  Marilor Personalități din Craiova, organizată în 2001. Încă mai sperăm că busturile, mutate la începerea construcției parcării subterane de la Teatru, vor fi readuse fie pe vechiul amplasament fie într-un alt perimetru. Ar putea fi amplasate pe strada Unirii, acolo unde a  funcționat Muzeul Țuculescu.

            La  finalul acestui episod, vă recomand ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să  mergeți la Muzeul de Artă din Craiova și să încercați să-l „descoperiți” pe Ion Țuculescu, un model de dăruire totală.

            Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.