Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Radu Voinea, voievod al Mecanicii clasice

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre Radu Voinea – voevod al mecanicii clasice.

Vă reamintesc, stimați ascultători că, prin această emisiune, ne-am propus să dezvoltăm cultura cunoașterii și recunoașterii valorilor de lângă noi. De aceea personalitățile despre care v-am povestit sau despre care o să vă povestesc s-au născut în Oltenia sau au avut legătură cu Oltenia, într-un fel sau altul.

De regulă, în prima parte a fiecărui episod vă prezint  unde s-a născut personalitatea evocată, dat despre părinți, despre școală. Aceste informații le-am adunat, în timp, din dicționare sau alte publicații. Pe Academicianul Radu Voinea l-am întâlnit de multe ori dar am și un document, intitulat „Crâmpeie de viață”, în care el, Radu Voinea își prezintă etape din viață.

O să vă redau câteva crâmpeie, prezentate de Radu Voinea în 11 noiembrie 2004.

Despre locul nașterii: „ M-am născut la Craiova, la 24 mai 1923.Fără îndoială că locul natal a avut și are încă o puternică influență asupra mea. Oltenia, acest colț de țară, de o rară frumusețe nu numai naturală, ci și morală, mi-a dat o mândrie pe care o port și azi în suflet, sub forma unui patriotism cald, al dragostei de meleagurile copilăriei.”

Menționez că, în Craiova, a locuit pe strada Roșiori, actuală strada Ulmului.

Iată ce spunea despre părinți și profesori: „Părinții mei și învățătorii Matilda Columbeanu și Alexandru  Georgescu, ne-au dat fratelui meu și mie, o educație aleasă. În camera noastră, a copiilor, din casa părintească, aveam în permanență pe masă volumul cu opera lui Mihail Eminescu, iar pe perete harta României, cu toate localitățile, așa cum era ea în anii ’30, simboluri pe care le-am păstrat toată viața”

Menționez că, în Craiova, a locuit pe strada Roșiori, apoi Banu Mărăcine nr.33, actuala strada Ulmului.

            Acum câteva vorbe despre  cititul cărților: „Preotul Victor Marghescu era un om desosebit de cult, de cunoscător nu numai al religei, ci și al filosofiei și al literaturii.Ne îndemna să citim „Citiți , băieți, citiți”. Și ne reamintea vorbele cronicarului moldovean Miron Costin: „Că nu este alta și mai frumoasă, și mai de folos în viața omului zăbavă decât cetitul cărților”.

            În perioada  1929-1933, a urmat școala primară „Petrache Trișcu” din Craiova, situată pe strada Tudor Vladimirescu, care se intersectează cu strada Ulmului, fostă Roșiori, pe care a copilărit Radu Voinea. A continuat învățătura la Liceul „Frații Buzești”, secția reală pe care l-a absolvit în 1941. Examenul de bacalaureat consta  în teze la limba română, limba franceză, matematică și  o probă orală la limba română, limba franceză, matematică, fizică și chimie, istorie, geografie și filosofie.

            La intrarea în clădirea liceului este montată o placă pe care sunt gravate cuvintele spuse de Radu Voinea: Aici se învață carte. Biblioteca liceului  are o secțiune  cu cărțile donate de Academicianul Radu Voinea.

            Între anii  1941-1946 a urmat cursurile secției de construcții a Politehnicii din București, obținând în 1946 diploma de inginer constructor. Și-a susținut proiectul de diplomă în 1946 înscriindu-se apoi la doctorat, coordonatorul fiind profesorul Mihail Hangan. Deși titlul temei pare exclusiv teoretic, „ Contribuții la studiul stabilității elastice  a sistemelor static nedeterminate”, aceasta era, totuși, legată de practică. Radu Voinea trebuia să răspundă la întrebarea : de ce s-a răsucit și apoi s-a prăbușit, la cutremurul din 11 noiembrie 1940, blocul Carlton din București.

            În anul 1947 a ocupat postul de asistent la Institutul Politehnic  din București,  apoi șef de lucrări, conferențiar și profesor universitar în 1963. În 1993 a devenit profesor consultant , continuându-și activitatea didactică. Se poate spune că, într-un fel sau altul, din 1947 s-a ocupat de educație, de educația tinerilor. Iată ce spunea, într-un interviu, despre educație:

            ….se include secvența sonoră

            În 1964 a fost numit prorector al Institutului Politehnic din București, calitate în care s-a ocupat de proiectarea și construcția noului local, situat pe  malul Dâmboviței, pe Splaiul  Independenței. Menționez că atunci, în anii ’60, Institutul Politehnic funcționa în clădirile situate pe strada Polizu. Povestea,  cu umor că, ocupându-se de această construcție, a reușit să finalizeze partea practică a tezei de doctorat, noua clădire a Politehnicii trecând cu bine pese cutremurul din 4 martie 1977.

            Cred că este locul să povestesc despre o discuție  avută cu un bătrân din Drănic, de lângă Segarcea, sau în care au trăit bunicii domniei sale: „Abătându-mă prin satul Drănic, unde se născuse tatăl meu, și spunându-i unui bătrân că sunt prorector, fără să știe exact ce  este această funcție mi-a spus : E bine, taică, e bine că ești prorector, dar să fii cu luare aminte, căci acolo sus bate  vântul mai tare”.

             În anul 1963 a fost ales  membru corespondent al Academiei Române, iar în 1974 membru titular. A fost  secretar general al Academiei Române (1967 – 1974) și președinte al Academiei Romane (1984 – 1990),  președinte al Secției de Știinte Tehnice a Academiei Române (1981 – 1983). A fost Președinte al Academiei de Științe Tehnice din România ASTR de la înființare, 1997, până în 2010.

            Legătura cu Craiova, cu Liceul Frații Buzești, cu Universitatea din Craiova, a fost sistematică,  a fost bogată. Profesorii de la Facultatea de Mecanică din Craiova îl consideră un bun prieten, un adevărat mentor. O dovadă este faptul că Școala doctorală de la această facultate poartă numele „Academician Radu Voinea”.

Ca recunoaștere a legăturilor  profesionale pe care le-a stabilit cu oamenii din învățământul superior românesc, mai multe universități din țară i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa: Universitatea din Timișoara și Universitatea din Craiova, în 1996, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Universitatea Tehnică de Construcții din București, în 1998, Universitatea din Pitești, Universitatea din Petroșani, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați,  în 2000, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în 2001, Universitatea „Transilvania” din Brașov și Universitatea „Ovdius” din Constanța, în 2002.

Asociația Generală a Inginerilor din România, Sucursala Dolj, 11mai, și  Academia Română, 24 mai,  l-au evocat în luna mai  2023, când  s-au împlinit 100 de ani de la nașterea Academicianului  Radu Voinea.          

L-am întâlnit  de multe ori. Cel mai des ne-am întâlnit la „Seminarul de istoria mecanicii”, inițiat în primăvara anului 2008 de către un grup de profesori cu care Academicianul Radu Voinea a colaborat în domeniul mecanicii.

La una dintre întâlniri, Academicianul Radu Voinea a spus: „Apelând la imaginea cunoscută a unei bărci în care vâslaşii privesc înapoi în timp ce conducătorul lor le indică cu gest discret „la dreapta” sau „la stânga” dorim ca şi pentru seminariile noastre tineretul care activează în cadrul Mecanicii să fie obişnuit să privească în trecut, din care mai avem mult de învăţat. A nu privi şi înapoi înseamnă uneori <a inventa bicicleta>”

S-a stins din viață la data de 11 mai 2010.

Întâmplător, în acele zile, eram în  București, la Politehnică.

Sicriul cu corpul neînsuflețit a fost depus, pentru câteva ore, sub cupola Rectoratului, clădire de care s-a ocupat în perioada construcției.

La finalul episodului de azi, în care v-am povestit despre încă un academician născut și crescut la Craiova,  vă recomand ca într-o sâmbătă sau într-o duminică, să mergeți la grupul statuar Frații Buzești din Craiova, să priviți spre Liceul Frații Buzești, în care a învățat și Radu Voinea și să rememorați numele câtorva profesori  de la care, fiecare dintre dumneavoastră, indiferent de școala pe care ați urmat-o, ați descoperit tainele învățăturii de carte. Este un exercițiu de recunoaștere a valorilor  de lângă noi.

              Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.