Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Nicolae Coculescu- întemeietorul Observatorului Astronomic din București

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre Nicolae Coculescu-  întemeietorul Observatorului Astronomic din București.

Privim adesea către cer.Ziua vedem cerul albastru,iar uneori și câțiva nori.Noaptea vedem o puzderie de stele.Unele mai luminoase, altele care își schimbă poziția.Cel mai des putem observa luna dar și aceasta apare ca un disc plin sau ca un semicerc.

Știința care se ocupă cu studierea mișcării stelelor se numește astronomie, iar oamenii care se ocupă cu acest studiu se numesc astronomi.

Se pare că Pitagora, filosof grec, care a trăit acum 2500 de ani a scris despre rotirea pământului în jurul axei sale și în jurul Soarelui.Alții, printre care și Ptolomeu, care a trăit acum cca 1800 d ani, considera că Pământul este centrul univesului.

A fost nevoie de știință de carte, de matematică pentru a se lămuri această problemă.

Nicolaus Copernic, astronom polonez, care a  trăit între 1473-1543, a dezvoltat  teoria heliocentrică demonstrând că Soarele este în centrul Sistemului Solar.

Așadar, azi o să vă povestesc despre unul dintre cei mai importanți astronomi români, Nicolae Coculescu.

            Nicolae Coculescu s-a născut la data de 31 iulie 1866 în Craiova. Tatăl său, Nicolae Cocu, era originar din Macedonia, s-a căsătorit cu Maria Dumitriu, cu care a avut patru copii:  două fete, Eugenia și Leontina, și doi băieți, Nicolae și Paul.

A urmat școala primară  apoi, Liceul Carol I din Craiova pe care l-a absolvit în 1892.  Documentele școlii demonstrează că a fost un elev silitor, absolvind clasa a VI-a și a VII-a într-un singur an școlar.

S-a înscris la Universitatea din București, Facultatea de științe, obținând  licența în matematică în 1889. L-a avut ca profesor pe celebrul Spiru Haret, rămas în istorie prin modul în care a reorganizat  învățământul românesc. Pentru Nicolae Coculescu, profesorul  Spiru Haret, matematician și astronom, a fost un model, fapt demonstrat prin decizia de a se perfecționa  și el în domeniul astronomiei. Obține o bursă și pleacă la Paris. În calitate de cercetător la Observatorul Astronomic din Paris, participă la o misiune  de cercetare în Senegal, dedicată eclipsei de  totale de soare din data de  16 aprilie 1893, iar constatările științifice făcute cu această ocazie le-a publicat în Analele Academiei Române din 1893.

După  doi ani de studii la Universitatea Sorbona din Paris și  încă 4 ani de cercetări,  a obținut titlul de doctor în matematici cu o temă legată mecanica cerească. În teza sa de doctorat elaborat o metodă originală pentru determinarea  efectelor perturbatoare pe care le exercită o planetă asupra altei planete, metodă citată apoi de mulți alți oameni de știință, printre care și celebrul matematician și astronom   Henri Poincaré.

Trebuie spus că la aceeași vestită Universitate Sorbona a obținut titlul de doctor și Spiru Haret, în 1878. Spiru Haret a fost primul străin și, evident, primul român care a obținut titlul de doctor în matematici la Sorbona.

Revenit în ţară, este numit, la 1 noiembrie 1895, ca suplinitor şi, după aceea, la 28 mai 1896, ca profesor titular, la catedra de astronomie şi meca­nică cerească la Facultatea de Științe  a Universităţii din București,  unde a funcționat până în 1937, adică timp de 42 de ani.

Nicolae Coculescu și-a legat numele de înființarea, în 1908, și dotarea Observatorului astronomic  din București, pe care l-a conceput ca pe o unitate de cercetare și de practică universitară. Aici s-au format valorile științifice  românești din domeniul astronomiei. În acest demers a fost  sprijinit și de Spiru Haret, Ministrul Învățământului sau al Instucțiunii Publice, cum se numea atunci.

S-a preocupat de achiziţionarea şi de montarea, în 1912, a marii lunete ecuatoriale Mertz-Prin – care avea obiectivul fotografic  de 38-570 cm şi obiectivul vizual de  38-600 cm. În 1926 a fost achizionată marea lunetă meridian Steinheil-Prin, cu obiectivul de 19-235 cm.

            Echipamentele cumpărate cu banii țării au fost folosite de astronomii români pentru cercetări  utile. Aceștia au determinat poziții de comete și planete în coordonate ecuatoriale, au determinat pe cale fotografică polul nord, au determinat apexul solar. Având în vedere valoarea rezultatelor obținute, astronomii români, împreună cu Nicolae Coculescu, au participat, în perioada octombrie-noiembrie 1933, la determinări mondiale de longitudini. La început, Observatorul Astronomic a funcționat în cadrul Unversității din București, iar de la 1 iunie 1931 este parte componentă a Academiei Române. În 1990 s-a înființat, în cadrul  Academiei Române,  Institutul Astronomic, prin reunirea observatoarelor astronomice  din București, Cluj-Napoca și Timișoara. Sediul acestuia este situat în București, pe strada Cuțitul de Argint nr.5,  iar o parte din teren i-a aparținut lui Nicolae Coculescu care l-a donat, în 1908, pentru construirea  Observatorului.

            Dintre cărțile publicate se amintesc:

–  Teoria refracţiei as­tronomice, publicată în 1898;

– Tratat elementar de astronomie , publicată în 1923;

– Lecţiuni elementare de mecanică cerească, publicată în 1905;

– Perturbaţiile pla­ne­tare, publicată în 1905 și

 – Curs de astronomie teoretică publicat în  1929.

              O stradă din Craiova, cartierul Craiovița Nouă, o stradă din București și o școală din Scornicești, județul Olt, poartă numele astronomului Nicolae Coculescu.      

            La finalul acestui episod, în care v-am povestit despre astronomul Nicolae Cocluescu, născut la Craiova, vă invit să vizitați Observatorul astronomic al Universității din Craiova, amenajat în Grădina Botanică „Alexandru Buia”. Se intră pe poarta din strada Iancu Jianu și, după câteva sute de metri, pe partea stângă, se poate vedea  Clădirea Observatorului, lipită de clădirea care adăpostește  serele pentru  flori. Observatorul astronomic al Universității din Craiova are ca scop promovarea astronomiei, popularizarea  științei.

            Este un bun prilej ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să vizitați Gradina Botanică „Alexandru Buia” și Observatorul astronomic din Craiova.

                  Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.