Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Alfred Nobel, inventatorul dinamitei și inițiatorul celebrului Premiu care îi poartă numele.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc despre Alfred Nobel, inventatorul dinamitei și inițiatorul celebrului Premiu care îi poartă numele.

Despre premiile Nobel

       Premiile Nobel sunt acordate din anul 1901 pentru literatură, pace, fizică, chimie şi medicină. În anul 1901, la 10 decembrie, au fost decernate primele premii Nobel, la cinci ani după dispariţia lui Alfred Nobel: Premiul pentru literatură – francezului  Sully Prudhomme , Premiul pentru pace -elveţianului  Henry Dunant şi francezului Frédéric Passy, Premiul pentru fizică- germanului Wilhelm Röntgen,  Premiul pentru chimie olandezului  Jacobus H. Van’t Hoff  şi Premiul pentru medicină germanului Emil von Behring.

         In fiecare an, cei 18 membri ai Academiei Suedeze, aleşi pe viaţă, îi desemnează pe câştigătorii premiilor. Primele premii Nobel constau din: o medalie, o diplomă şi o sumă de bani, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 1.000.000 dolari SUA.

În anul 2001, la o sută de ani de la înmânarea primelor  Premii Nobel, s-a inaugurat la Stockholm un muzeu dedicat memoriei lui Alfred Nobel, dar şi deţinătorilor acestui Premiu:  copii ale medaliilor obţinute, documente de la ceremonia de înmânare a acestor premii dar şi din etapa de selecţie a laureaţilor.

Consider, stimați ascultători, este important să-i menționez acum pe cei patru români care au primit Premiul Nobel: George Emil Palade, în 1974, Ioan Moraru în 1985, Elie Wiesel, în 1986 și Herta Muller în 2009.

Acum să revenim la personalitatea  despre care mi-am propus să vă povestesc azi: Alfred Nobel.

          Alfred Nobel s-a născut la Stockholm în data de 21 octombrie 1833. Tatăl său, Immanuel Nobel, a fost inginer  şi s-a confruntat,  de multe  ori, cu problema aruncării în aer a blocurilor de piatră pentru a putea construi poduri şi clădiri în Stockholm. Deşi avea mereu idei, acestea nu erau aplicabile. Întreţinerea familiei a revenit, mulţi ani lui Andriette , mama lui Alfred. Trebuie subliniat că Alfred, ca răspuns la afecţiunea pe care i-o arăta mama lui, s-a concentrat pe învăţătură, astfel că, în şcoala primară a obţinut note foarte mari prin disciplină şi rigurozitate. In 1842 familia Nobel  se mută în Rusia, la  Sankt Petersburg, unde tatăl lui Alfred Nobel a pus pe picioare o afacere cu mine terestre şi mine marine, inventate de el şi pe care le vindea armatei ţariste. Copii  familiei Nobel sunt instruiţi în ştiinţele naturii, limbi străine şi literatură. La 17 ani, Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza şi germana. Era atras deopotrivă de literatura engleza şi de „ştiinţele exacte” cum ar fi fizica sau chimia. Tatăl său a angajat un profesor special  pentru chimie.  Timp de 2 ani, Alfred  vizitează Suedia, Germania, Franţa și Statele Unite.             

La Paris are şansa să lucreze în laboratorul unui chimist renumit în epocă, T.J. Pelouze. Aici îl întâlneşte pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, care, trei ani mai devreme, inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic  dar foarte  instabil care putea provoca explozii la variaţii mici de temperatură sau presiune. Alfred era însă interesat de posibilitatea folosirii ei în construcţii şi începe să lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei nitroglicerinei. In 1852 Alfred este chemat să lucreze pentru compania tatălui său care cunoştea o dezvoltare continuă datorită livrărilor către armata rusă. Cu toate acestea, sfârşitul Războiului Crimeei    avea să aducă după el falimentul companiei „Nobel şi fii” prin sistarea comenzilor şi neplata livrărilor anterioare făcute către armata  Ţarului Nicolae I.   Immanuel Nobel şi  doi dintre fii săi,  se  reîntorc la Stockholm. Ajuns în oraşul său natal, Alfred continuă cercetările prin care încearcă să folosească nitroglicerina ca exploziv. Cercetările sale vor avea însă urmări tragice determinând, în 1864, moartea fratelui său Emil. Din acest motiv, autorităţile se văd nevoite  să-i interzică experimentele în interiorul oraşului iar Alfred se mută pe un vas ancorat în larg. După mai multe cercetări  a descoperit  că solul de pe fundul unor lacuri, format din roci sedimentare silicioase, poate absorbi un volum de nitroglicerină  de tei ori mai mare decât volumul propriu şi că se formează o pasta care putea fi modelată în diferite forme şi dimensiuni.

 In 1867 îşi brevetează invenţia sub numele de dinamită,  cuvânt de origine greacă însemnând  „Putere”. Avea 34 de ani. Pentru a putea iniţia   explozia, Alfred brevetează  un detonator care permite activarea dinamitei prin aprinderea unui fitil. Datorită faptului că dinamita reducea substanţial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, Alfred a făcut din vânzarea dinamitei o afacere profitabilă, astfel încât fabrica sa din Germania  începe să-şi exporte produsele în alte ţări din Europa şi chiar în America şi Australia.  Cu timpul, Alfred şi-a deschis fabrici şi laboratoare în peste 20 de ţări iar când nu călătorea lucra intens în laboratoarele sale. El şi-a brevetat invenţiile în toate ţările în care a deschis fabrici. Alfred Nobel a brevetat peste 355 de invenţii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică. La data de 10 decembrie 1896, în jurul orei 14,00, în urma unei comoţii cerebrale, înconjurat de membrii familei şi câţiva prieteni îşi dă ultima  suflare. Avea 63 de ani.

Celibatar, mizantrop, dar generos, inventatorul dinamitei a murit fără sa aibă moştenitori direcţi, lăsând în urma sa un testament de 300 de cuvinte  prin care dona  o mare parte din averea sa  pentru acordarea unor premii celor care promovează idei şi „doctrine” noi. Testamentul savantului suedez, redactat la Paris, cu un an înainte de moartea lui, dispune ca premiile să fie repartizate astfel: „o parte celui care a făcut descoperirea sau invenţia cea mai importantă în domeniul fizicii, alta celui care a făcut descoperirea sau a înregistrat progresul cel mai remarcabil în chimie, alta celui care a făcut descoperirea cea mai importantă în domeniul fiziologiei sau medicinei, alta celui care a produs în domeniul literar lucrarea cea mai remarcabilă de o tendinţa idealistă şi o altă parte celui care a acţionat cel mai bine sau mai vizibil pentru fraternitatea popoarelor, abolirea sau reducerea numărului armelor permanente, ca şi pentru organizarea şi difuzarea congreselor de pace”. Totuşi, din punct de vedere legal, testamentul nu desemna un legatar pentru averea în sine, iar după lectura sa în ianuarie 1897 el a fost vehement contestat de unii membri ai familiei Nobel. De altfel, Alfred Nobel nu consultase diversele instituţii în chestiune pentru a se asigura că sunt de acord să-şi asume responsabilitatea atribuirii premiilor. S-au mai scurs trei ani până când problema a fost  rezolvată, atunci când s-a decis să se instituie ca legatar Fundaţia Nobel, care administrează capitalul premiilor Nobel, în timp ce diversele organisme menţionate în testament au acceptat să se ocupe de atribuirea premiilor.

.

Ca de obicei, la finalul fiecărui episod fac o sugestie, o recomandare, prin care un ascultător interesat  să-și poată  consolida informațiile despre personalitatea evocată.

                        Azi am discutat, în bună parte, despre Premiile Nobel.

            Vă sugerez  ca într-o zi, dacă aveți la dispoziție o jumătate de oră, să accesați blogul gheporghe.manolea.ro și să citiți postarea din 1 noiembrie 2011 intitulată „Premiul Nobel – împliniri și aspirații românești sau Cultura Recunoștinței” în care îi prezint, pe scurt, pe cei patru români care au primit Premiul Nobel.

La finalul postării menționez: „Din aceste exemple, din exemplele cu ceilalţi români care ar fi putut  obţine Premiul Nobel, pot spune că avem datoria morală să construim o Cultură a Recunoştinţei care să înceapă cu Recunoaşterea meritelor fiecăruia dintre noi, să continue cu Susţinerea Naţională şi , când este cazul, cu Susţinerea Internaţională”.

Mențiune.

Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.