Strada Vasile Conta
Strada Vasile Conta este una dintre cele mai vechi străzi din Craiova care și-a păstrat configurația în ciuda transformărilor impuse de noile construcții din zona centrală a orașului nostru. Începe din Calea București. Acum, în această zonă de început, este piciorul de sprijin al pasajului suprateran peste intersecția din Valea Vlăicii. Începe din gangul dintre blocurile U1 și U2. Urcă și cotește puțin spre dreapta, apropiindu-se cu eleganță de primele blocuri de locuințe construite în Craiova prin anii ’50. Trece pe lângă clădirea fostului Trust de Construcții Industriale, pe scurt TCIND Craiova, apoi respiră ușurată la întâlnirea cu strada Ion Luca Caragiale, cu strada George Coșbuc și cu strada Jean Negulescu. Ajunge, indiferent de schimbările produse de noile construcții, în Bulevardul Carol I, în zona cunoscută sub numele ”Țărăncuța”. Casele construite în perioada 1890 – 1912, cu ornamente elegante, se amestecă cu casele viu colorate, construite în ultimii ani.
Vasile Conta a fost primul gânditor sistematic al poporului român, primul filosof român cu renume european, deși a trăit numai 36 de ani. S-a născut în data de 15 noiembrie 1845 în localitatea Ghindăoani ,comuna Bălțățești, din județul Neamț. A fost elev la Școală primară din Tg.Neamț, alături de binecunoscutul povestitor Ion Creangă, după care a urmat Gimnaziul central din Iași.
În 1868 se înscrie la Facultatea de Drept din Iași dar, după un an, în 1869, obține o bursă pentru studii economice la Institutul de comerț din Anvers, Belgia. Obține Licența după doi ani, în 1871 dar mai rămâne un an în Belgia, la Bruxelles pentru aș finaliza studiile din domeniul dreptului. După absolvirea Universității din Bruxelles, se întoarce în țară și se înscrie în Baroul din Iași pentru a practica avocatura.Obține, prin concurs, postul de profesor de Drept Civil la Facultatea de Drept a Universității din Iași.
A fost deputat de Iași, remarcându-se ca un mare orator dar și ca un înfocat naționalist. A fost ministru al Instrucțiunii publice și cultelor din iulie 1880 până în aprilie 1881, intrând în istorie prin Proiectul de lege privind reforma învățământului care îl propulsează ca membru la Curtea de casație.
A scris versuri și articole filosofice pe care le-a publicat în revista ”Convorbiri literare” . Deoarece și-a petrucut câteva vacanțe la Cahul, în sudul Basarabiei, unde tatăl său era preot, s-a atașat de aceste ținuturi românești așa cum o dovedește volumul de poezii “Cântecele basarabene” pe care i le-a trimis și lui Mihai Eminescu. Mai mult, imediat după Războiul de Independență de la 1877 a scris câteva articole rămase în istorie printre care ” Basarabia” și ” Viitorul României pregătit de domnul Brătianu și Kogălniceanu”. A fost membru marcant al societății literare Junimea din Iași.
Vasile Ganta si-a expus concepțiile filozofice într-o formă simplă , lipsită de schematisme. A păstrat claritatea în toate scrierile sale filosofice, rămânând mereu în domeniul sigur al faptelor și observațiilor, începând cu prima sa lucrare, ”Teoria fatalismului” scrisă la vârsta de 25 de ani, și până la ultima lucrare ” Întâile principii care alcătuiesc lumea” , apărută postum.
În încheierea povestirii mele despre strada Vasile Conta, voi reda un citat din opera filozofolului Vasile Conta : Părinţii care nu se interesează de soarta şi educaţia copiilor, lăsându-i pe mâini străine, sunt întocmai ca acei proprietari care îşi arendează moşiile oamenilor interesaţi şi speculatori, iar ei duc un trai de lux şi trândăvie prin ţările străine. La reîntoarcere, vor găsi sufletele ruinate şi o îndreptare atunci va fi cu neputinţă.