Strada Ioana Radu
Strada Ioana Radu, fostă Nicolae Ursu, începe din strada Tudor Vladimirescu și ajunge până la interescția străzilor Rovinari și General Gheorghe Magheru. O stradă dreaptă, puțin înclinată, fără alte ramificații. Multe case sunt refăcute, altele au fost demolate și s-au reconstruit noi locuințe. Două-trei case sunt nelocuite, iar verdeața din curți și din fața curților a crescut de-a valma acoperind pe ici-pe-colo resturile aruncate de trecători. Câteva case mai păstrează antenele TV cu care se puteau recepționa, în urmă cu 25 de ani, emisiunile din Bulgaria și Yugoslavia. A fost construit, de curând, și un bloc de locuințe cu două etaje și o mansardă.La capătul străzii vitrina unui magazin cu decorațiuni interioare te îndeamnă să zăbovești câteva minute.
Ioana Radu este numele de scenă al celei care s-a născut întâmplător la București, în data de 17 februarie 1917, unde părinții stătuseră câteva zile, și înregistrată în actele de stare civilă Eugenia Braia. Unele documente scrise indică locul nașterii ca fiind Craiova și numele de stare civilă Radu Eugenia. Tatăl său, Constantin Braia, și mama sa Rozalia Braia s-au stabilit la Craiova, în cartierul lăutarilor și al birjarilor, unde au deschis o cârciumă situată lângă Cimitirul Sineasca, pe strada George Enescu de azi aproape de intersecția cu strada Opanez. O vreme această informație putea fi citită pe placa de marmură amplasată pe această clădire. Acum a rămas doar un dreptunghi de culoare albă.
Familia Braia era formată din Mia Braia, Ioana Radu, alias Eugenia Braia, Elena Braia și Gheorghe Braia.Multe dintre pomenile de după înmormântare se țineau în cârciuma lui Constantin Braia, iar în restul zilelor mușterii cârciumii numită ” La ieftenirea trailului” îi ascultau pe lăutarii vremii: Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă. De la acești
– culege și învață primele cântece populare și lăutărești.
A urmat școala primară și Liceul Elena Cuza din Craiova unde profesoara Elena Simionescu i-a remarcat vocea și timbrul vocal particular.A încurajat-o să studieze și să-și perfecționeze stilul muzical.
A debutat la restaurantul Minerva din Craiova.
În iarna anului 1936 Radiodifuziunea Română a organizat un concurs de muzică populară pentru selectarea tinerelor talente. S-au înscris cca 800 de concurenți, iar concursul a durat cîteva luni. Ioana Radu a interpretat cântecele ” În pădure la Stroiești” și ” Dorule și-o boală grea”.Din juriu a făcut parte și Maestrul Grigoraș Dinicu. În primăvara anului 1939, în 30 aprilie, a cântat la Radio melodiile ”Pădure și iar pădure”, ”De cine dorul se leagă” și ”Dorule”. Debutul radiofonic cu pseudonimul artistic Ioana Radu este consemnat la data de 29 octombrie 1939 cu melodiile „Dorule și-o boală grea”, „Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea’naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”. Acompaniamentul a fost asigurat de orchestra Vasile Julea.
Debutul la Radio o face cunoscută în lumea muzicală și cântă la mai multe restaurante din Azuga, Ploiești și București. Încet-încet, la sfatul cunoscuților, printre care și Maria Tănase și Petre Ștefănescu-Goangă, își îndreaptă repertoriul exclusiv spre romanțe.
În această perioadă s-a căsăstorit cu dirijorul Dumitru Spirescu-Oltenița.
În august 1945 a susținut primul său spectocol pe scena Teatrului Alhambra din București care a consacrat-o în lumea muzicală. Au urmat apoi concerte și turnee precum și alte înregistrări la radio cu romanțe românești, scrise de diverși compozitori.
După război, și-a continuat activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română,
A cântat la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase”, la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București.A făcut noi înregistrări la Radiodifuziunea Română realizând peste douăzeci de discuri cu romanțe.
A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște
După cum se știe, din 1969 s-a organizat la Craiova Festivalului-concurs „Maria Tănase”.Ioana Radu a făcut parte din Juriul Festivalului.
Cunoscutul regizor de film Ion Popescu-Gopo a realizat în 1987 filmul ”O zi în București” în care Ioana Radu a interpretat cântecele ” Aș vrea iar anii tinereții” și ” În Chioșc fanfara cânta”. Regizorul Pompiliu Gâlmeanu a realizat , tot în 1987, un film dedicat Ioanei Radu și intitulat ” Omagiu romanței-Ioana Radu”. Ioana Radu împlinea atunci 70 de ani.
Pentru activitatea sa a fost distinsă cu titlul de ”Artist emerit” în 1957 și ”Artist al poporului”în 1964.
A iubit motociclceta, cu care a făcut multe excursii prin țară, fiind a a doua femeie motociclist din Romania. I-a plăcut și fotbalul fiind susținătoarea echipei Rapid București.
În 1961 , în timp ce se deplasa și cu alți artiști într-un turneu, autobuzul a fost implicat într-un accident, Ioana Radu fiind grav rănită și, deși și-a revenit nu a mai putut să meargă decât foarte greu.
S-a stins din viață la data de 19 septembrie 1990 în București.