Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Strada General Eremia Grigorescu

Oituz,Marasti,Marasesti

Craiova are multe zone frumoase. Craiova are multe străzi liniștite.Dintotdeauna zona Parcul ”Câmpul Libertății” cunoscut și sub numele de Parcul ”Crizantemelor” sau Parcul ”Pușkin” a fost o zonă cu străzi frumoase și liniștite. Străzile din această zonă ne amintesc de foarte multe momente de răscruce din istoria neamului nostru. Chiar și numele Parcului  vine din istorie. În această zonă, cunoscută sub numele de Târgul de afară, s-a organizat la 8 septembrie 1848 o mare adunare la care au participat peste 5000 de persoane. Participanții și-au declarat adeziunea la obiectivele Revoluției de la 1848 și au proclamat acest loc ”Câmpul Libertății” , așa cum se întâmplase și în alte orașe din țară: Blaj, Lugoj, București. După Primul Război Mondial, veteranii de război au fot împroprietăriți cu parcele din această zonă.Unul dintre ei,Coșoveanu Marin, a luptat în ambele Războaie. Și-a făcut casa prin 1930 dar rezistă și acum. În anii ’50  s-a reluat o inițiativă a administrației locale din 1890 și, pe spațiul rămas liber, s-a amenajat o grădină publică numită ” Parcul Crizantemelor”, dar s-au repartizat câteva parcele și pentru salariații de la Electroputere. Străzile din jur poartă nume legate de oameni și evenimete  care ne amintesc, nouă celor de acum, despre idealurile poporului român: Horia, Cloșca, Crișan, Anul 1848, Mărăști,Mărășești, Oituz, General Eremia Grigorescu. În aceste nume sunt adunați aproape 150 de ani de jertfe făcute de români pentru idealuri considerate, la timpul prezent, luminoase și dătătoare de speranțe.

Strada General Eremia Grigorescu este bisectoarea unghiului drept format de intersecția străzilor Anul 1848 și Nanterre, intersectează strada Mărăști și ajunge la Fântâna arteziană de la intersecția străzilor Horia,Oituz,Pictor Ion Andreescu și Eremia Grigorescu. Strada Oituz, perpendiculară pe strada Anul 1848, intersectează strada Mărăști făcând joncțiunea cu strada General Eremia Grigorescu  la Fântâna arteziană.Strada Mărăști are forma unui semicerc. Începe din strada Horia, interesctează strada  Eremia Grigorescu și strada Oituz ajungând la strada Pictor Ion Andreescu de unde începe strada Mărășești. Aceasta, strada Mărășești, interescetează strada Horia ,apoi strada Cloșca. Parcă ar vrea să ajungă în strada Crișan dar  se  termină ciudat în strada Honore de Balzac. Stilurile arthitectonice ale caselor s-au amestecat, pornind de la 1930 până în 2015, unite de verdele arborilor, plantelor, florilor.

Despre numele acestor străzi se poate povesti mult, însă voi spune doar câteva cuvinte despre fiecare .

Generalul Eremia Grigorescu, numit și ” Eroul de la Mărășești”,  este cunoscut pentru deviza ”Pe aici nu se trece” care a motivat soldații Armatei  române în Primul Război Mondial. Eremia Grigorescu s-a născut la data de 28 noimebrie 1863 la Tg.Bujor, din județul Galați, situat pe aceiași paralelă cu localitatea Mărășești care i-a adus glorie ca General. A urmat școala primară la Tg.Bujor între 1870 și 1874, gimnaziul la Galați și liceul la Iași pe care l-a absolvit în 1881. A îmbrățișat cariera militară și , în perioada 1882-1884, a urmat Școala de ofițeri de infanterie și cavalerie, iar apoi, încă doi ani   Școala de Aplicație de Artilerie și Geniu, obținând gradul de sublocotenent.În 1887 a plecat la Paris ca atașat militar dar a  urmat și cursuri de matematică  superioară la Sorbona timp de doi ani, până în 1889. A predat cursuri de algebră superioară  și cursuri de artilerie la școlile militare din țară. În 1895 a înfiinţat Pulberăria de la Dudeşti, pe care a condus-o mulţi ani. Istoria spune că  i s-a încredințat misiunea de a prelua de la austrieci un exploziv puternic, fulmicoton, folosit la acea vreme.Pentru îndeplinirea misiunii încredințate s-a deplasat la fabrica din Austria  și a reluat probele fizico-chimice prevăzute în Caietul de sarcini. Deoarece rezultatele au fost necorespunzătoare a refuzat transportul și a explicat autorităților române la ce pericole erau expuși militarii români. Ministrul de război de atunci avea , însă, alte interese așa că i-a retras misunea încredințată  și a trimis altă persoană pentru aducerea în țară a fulmicotonului.

Era deja colonel, din 1910, când a  luat parte la campania militară din Bulgaria din 1913 în calitate de comandant de regiment.Pentru  meritele demonstrate în luptă a fost avansat, în 1915, la gradul de General de brigadă. România intră în Primul Război Mondial în 1916. Generalul Grigore Eremia a primit comanda Diviziei a 15-a supranumită și ”de oțel” cu care a avut mai multe victorii. Printre acestea cea de la Oituz, din august 1917, rămasă în memoria neamului pentru deviza ” Pe aici nu se trece” și cea de la Mărășești pentru deviza ” Nici pe aici nu se trece”. Aceste victorii veneau după dezastrul de la Turtucaia , într-un moment critic pentru viitorul național al Principatelor Unite. Pentru curajul și profesionalismul său a primit numeroase dovezi de apreciere și recunoaștere.

Luptele de la Mărășești au durat aproape o lună, între 24 iulie și 21 august 1917, pe un front cu lungimea de 35 de km, fiind cea mai importantă din vara anului 1917. În aceste lupte, desfășurate inclusiv corp la corp, cu baioneta,   Armata română a pierdut 27.410 oameni ( morți, dispăruți, răniți), dar  a câștigat  ” viitorul” românilor. În aceste lupte a murit și eroina din Gorj,sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.  Pe locul unde s-au desfășurat luptele a fost ridicat un Mausoleu, inaugurat la data de 18 septembrie 1938. Bustul sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, născută la  Vădeni, Tg.Jiu, este amplasat pe aleea personalităților  din fața Mausolelului. Drumul care face legătura dintre Panciu și Soveja , la ieșirea din satul Muncelu, comuna Străoane, este străjuit de un impunător monumet închinat Ecaterinei Teodoroiu ,ridicat pe locul unde eroina și-a jertfit viața.Am trecut pe acolo într-un august torid dar florile erau proaspte.Mergeam spre satul Câmpuri în care a trăit celebrul  Moș Ion Roată.

În dimineața zilie de 24 iulie a fost ordonată ofensiva de la Mărăști, ostașii români pornind la atac cu baioneta la armă și s-au angajat în lupte corp la corp. Victoria militară de la Mărăști a contribuit la ridicarea moralului ostașilor și a reprezentat o cotitură importantă în desfășurarea operațiunilor. Localitatea Mărăși este situată pe partea dreaptă a drumului  Panciu-Soveja. Și la Soveja s-a ridicat un Mausoleu  în cinstea eroilor neamului.

Luptele de la Oituz au început la două zile după cele de la Mărășești, în 26 iulie, cunoscând o intensificare în data de 29 iulie.Deviza ”Pe aici nu se trece” a contribuit la mobilizarea soldaților români și la succesul strategic al armatei române.

Închei acest episod cu îndemnul : Să ne reamintim istoria neamului nostru mergând pe străzile Craiovei!