Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Strada General Ioan Dragalina

Strada General Dragalina începe din strada Caracal, imediat după semafoarele de la intersecția cu strada Alexandru Macedonski și se îndreaptă  spre est până la Biserica Oota, apoi coboară lin spre sud-est până la intersecția cu strada General Gheorghe Magheru. O stradă cu istorie. Istorie etalată de casele impresionante  întâlnite pe strada General Ioan Dragalina. Istorie nevăzută și nespusă, zidită în casele întâlnite pe strada General Ioan Dragalina. Știu această stradă din vremea în care se numea Mihail Frunze, lider comunist rus în perioada 1905 -1925.Tatăl lui Mihail Frunze a fost  moldovean de pe malul stâng al Nistrului.În aceste zile am parcurs-o din nou de la un capăt la altul. Mi-am făcut timp să stau de vorbă cu mulți oameni întâlniți pe stradă. Oameni necunoscuți dar și mulți cunoscuți. A fost o plăcere discuția cu o femeie mai în vârstă.  Deși era necăjită că  niște ființe ”trecătoare” i-au rupt câteva flori de la fereastra casei, mi-a povestit  că în casa aceea a locuit căpitanul X,iar  casa aceea a fost construită de avocatul Y.             De obicei percepem o stradă prin clădirile înșirate de-a lungul ei. Dacă reușim să trecem de ziduri descoperim un univers uman cu vise, dorințe, suferințe, bucurii,recunoașteri sociale.Vă recomand să vă plimbați pe strada General Ioan Dragalina. Pe stânga, la numarul 1, casa Ștefan Popescu, construită în 1907, își etalează cu demnitate doi lei înaripați cu cap de vultur. Acum așteaptă vremuri mai bune pentru ași arăta frumusețea puțin ofilită.Apoi case una-și-una. Construite în aceiași perioadă cu casa Ștefan Popescu.Unele, locuite acum de oameni ”cu cap” au fost restaurate și arată ca în vremurile de odinioară.  Pot fi admirate și case construite în perioada Revoluției de la 1848.Anul este scris pe frontispiciu și  se ascunde rușinat după cablurile de energie electrică înșirate alandala. Regina monumentelor istorice situate pe această stradă este Biserica Adormirea Maicii Domnului și Sf. Pantelimon Madona Oota, construită  în 1813 pe locul uneia mai vechi din lemn.

Ioan Dragalina s-a născut la data de 16 decembrie 1860 la Caransebeș care aparținea, la vremea aceea, de Austro-Ungaria. Deși părinții săi, Alexandru Dragalina și Marta Lazaroni, se mutaseră de ceva vreme la Râmnicu Vâlcea unde, Alexandru Dragalina îndeplinea funcția de administrator al zonei de graniță,  ei au revenit pentru sorocul nașterii  primului copil la Caransebeș. Își începe cariera militară  ca elev la  școala de cadeți din Timișoara. Apoi, în 1884, merge la Viena pentru studii superioare la Academia de Război. La plecare tatăl său îi spune :“Fii cinstit, ..,căci cinstea este singurul apanaj al unui bărbat demn! Muncește ca și când ai de trăit un veac. Roagă-te lui Dumnezeu ca și când moartea bate la ușă!”.

După absolvire,în 1887, demisionează din armata austro-ungară și este încadrat în armata română cu gradul de sublocotenet unde se remarcă prin inteligență și conștiinciozitate. Aceste calități îi asigură avansarea la gradul de căpitan în 1893, maior în 1899 ,apoi locotenet-colonel în 1908. În același an , 1908, este  numit Comandantul Școlii Militare de Infanterie din București  și profesor de stratergie și tactică militară. Se remarcă prin tact pedagogic și prin  calități de  comandant care se impune prin cunoștințele profesionale și prin corectitudine în promovarea valorilor militare. Pentru rezultatele obținute în cadrul Școlii Militare, Ioan Dragalina este decorat cu ordinul Steaua României, clasa V-a.

În primăvara anului 1911 este numit Comandat al Regimentului 34 Constanța și avansat la gradul de colonel.Avea 51 de ani , vârsta la care un militar știe să se apropie de soldați, știe să le respecte demnitatea.Istoria consemnează multe decizii pe care Comandantul Ioan Dragalina le-a luat cu înțelpciune, țând seama atât de prevederile Regulamentelor dar și situația particulară a fiecărui soldat.Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, iar Ioan Dragalina este decorat cu  ordinul Coroana României, clasa IV-a.

Primul Război Mondial izbucnește în 1914. Deși România era încă neutră făcea pregătiri specifice. Idealurile erau legate de eliberarea Transilvaniei, a Banatului, a Basarbiei și a Cadrilaterului. Aceste aspirații au  creat o stare specială în rândul populației. Se pare că în această perioadă a fost scris cântecul  care a îmbărbătat armata română.

“Treceți batalioane române Carpații, la arme cu frunze și flori

V-așteaptă izbânda, v-aștepată și frații cu inima la trecători.

Ardealul, Banatul, Crișana ne cheamă, nădejdea e numai în noi

Sarută-ți copile părinții și frații ș-apoi să mergem la război.”

În aceste condiții Ioan Dragalina este avansat la gradul de General de Brigadă și i se încredințează  comanda Diviziei I  infanterie amplasată pe frontiera de vest, de la izvoarele Argeșului până la Calafat. Generalul Ioan Dragalina pregătește cu minuțiozitate  confruntarea cu armata austro-ungară iar victoriile obținute însuflețesc întreaga armată română care reușește să-i oprească înaintarea pe linia Oroșva-Cerna. Generalul Ioan Dragalina, mulțumit de aceste victorii se adresează soldaților cu următoarele cuvinte : “V-ați purtat vitejește copii …Un asemenea neam de viteji nu piere…”.

În octombrie 1916 armata germană încearcă să pătrundă spre Oltenia prin Defileul Jiului , pe la Lainici. Generalul Ioan Dragalina este numit Comandantul Armatei I-a și ,după ce studiază situația pe teren, stabilește  ca ofensiva să fie declanșată în data de 14 octombrie 1916.

În dimineața zilei de 12 octombrie pleacă spre Mănăstirea Lainici  pentru inspectarea frontului. La întoarce , pe podul din aval de Mănăstire este surpins de un avanpost german și rănit la umăr.Brațul  îi era zdrobit.I se dau primele îngrijiri la Gura Sadului apoi mașina pornește spre Craiova. Deși soluția amputării brațului, aplicată pentru toții soldații aflați în această situație, a fost acceptată de General, ea nu a fost dusă la capăt. De la Craiova a fost transportat cu trenul la București.Din diverese motive brațul îi este amputat abia în data de 16 octombrie.Ofensiva plănuită de Generalul Dragalina pentru 14 octombrie  este declanșată. Armata română a repurtat un mare succes, inamicul fiind împins înspre Petroșani.                        Deși după operație  starea de sănătate a lui Ioan Dragalina  era bună, în data de 24 octombrie 1916 temperatura îi crește brusc la 39 ⁰ C datorită declanșării speticemiei. Spre miezul nopții Generalul Ioan Dragalina s-a stins  din viață. În apropierea  Mănăstirii Lainici a fost ridicat , în 1924,un bust al Generalului Ioan Dragalina. Neamul românesc i-a adus  multe dovezi de prețuire. Printre acestea, o stradă din Craiova poartă numele General Ioan Dragalina. O stradă frumoasă pe care ne putem plimba cu gândul la Eroii Neamului.