Un gest.
Am fost plecat.
Am fost plecat departe de casă.
Am fost plecat departe de casă așa că am mâncat în diverse locuri. Am mâncat adesea la o autoservie. Noi îi spuneam într-o vreme la …împinge tava. Am întâlnit multe autoserviri la mall-urile din Cluj-Napoca. La Polus. La Iulius Mall. În orașul în care am fost sunt multe autoserviri de tipul acesta. Multă lume mănâncă aici. Curat și pe măsura buzunarului omului de mijloc.
Într-o seară ploiasă și friguroasă mi-am luat mâncărurile care ”mi-au făcut cu ochiul ”și m-am așezat la o masă, aproape de ușă. După un timp a intrat o femeie. O femeie săracă. Părea de peste 70 de ani. O trăda dantura. Hainele curate dar… de 50 de ani. Și-a lăsat geanta ( tot de 50 de ani) la masă și a mers la linia unde mâncarea expusă ” îți face cu ochiul” . Tot timpul a mers fără grabă de parcă avea la dispoziția ei o viață întreagă. A întrebat ceva apoi s-a așezat la o masă. A scos un plic cu ceai și s-a dus spre casa de marcat unde clienții plătesc mâncarea aleasă. Fetele erau ocupate cu ultimele socoteli. Mă așteptam să nu fie băgată în seamă dar, după aproape un minut, a revenit la masă cu o cană cu apă fierbinte. A introdus plicul cu ceai în cană, a mers la tava cu tacâmuri , a luat o lingură și a început să agite , încet-încet, conținutul. Privea spre mâncarea expusă și sorbea, din când în când , din cana cu ceai.
Un domn, de la altă masă, care fusese martor la întreaga scenă și care, evident, mai avea mâncare în farfurie s-a ridicat . A întebat-o ceva pe domnișoara de la linia de autoservire, a luat o tavă și a comandat o porție de cartofi. A luat și un pahar cu lapte. A luat și câteva felii de pâine. A mers la masa femeii, s-a înclinat ca în fața propriei mame și i-a pus în față tava cu mâncare.
-Vă doresc poftă bună, i-a spus bărbatul. Părea trecut bine de a doua tinerețe dar se mișca vioi.Haine decente, fără cravată. Pantaloni de stofă, de culoare închisă, sacou de culoare deschisă.
Femeia s-a ridicat în picioare. S-a utitat la bărbatul care i-a adus tava. Părea uimită, dar mulțumită .Nu a refuzat tava.A spus ceva. Nu mi-am dat seama ce a spus.
Poate un simplu,
– Mulțumesc!
Bărbatul s-a întors la masa lui, și-a terminat mâncarea și a plecat. Câțiva tineri dintr-un colț, cu aspect de elevi de liceu l-au salutat. Poate că este profesor la școala lor.
Un gest care m-a impresionat.
Nu atât prin oferta făcută, cât prin eleganța cu care a servit-o pe femeia înfrigurată.
Nu atât prin oferta făcută, cât prin smerenia cu care s-a uitat la ea.Deși păreau de vârste apropiate el a privit-o ca pe o mamă.
O femeie este ca o Mamă.