Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Discutam într-o zi cu un coleg oltean, dar care a petrecut mai mulţi ani la Timişoara , despre  oamenii importanţi din România. Am ajuns şi la academicieni.  Colegul meu  a făcut o remarcă : Oltenia nu a dat prea mulţi academicieni. Mi-au venit atunci în minte mai multe nume de academicieni născuţi în Oltenia sau în Craiova. Unul dintre aceştia , Ludovic Mrazek ,a fost una dintre personalităţile ştiinţifice marcante ale începutului de secol XX   care a reprezentat şcoala şi cercetarea geologică românească la  evenimentele  ştiinţifice internaţionale ale vremii. 

            Etapa de formare.

Ludovic Mrazek  s-a născut  la data 17 iulie 1867 în   Craiova.

Tatăl său , Ludovic Valeriu Severin, a fost farmacist, iar numele l-a luat de la mama sa ,Alexandrina Mrazek. Şcoala primară şi liceul le-a urmat la actualul Colegiu Naţional Carol I. La insistenţele tatălui său, se înscrie la Facultatea de farmacie din Bucureşti unde l-a avut ca profesor pe Victor Babeş. A obţinut licenţa în farmacie în 1889 dar aspiraţiile lui se îndreptau către cercetări în spaţiul liber şi de aceea a renunţat la farmacie şi s-a apucat de mineralogie. A plecat la Geneva pentru specializare. Aici l-a întâlnit pe profesorul L. Duparc care l-a iniţiat  în cunoaşterea metodelor teoretice şi practice de studiere a tainelor pământului. Folosind cunoştinţele deja dobândite, a îmbinat creator ştiinţele fizico-chimice cu mineralogia, petrografia , tectonica .La Geneva  licenţa în ştiinţe fizico-naturale în 1891 şi titlul de  doctor în 1892 cu teza „ La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent” şi docenţa în mineralogie.

            Profesorul  Ludovic Mrazek

La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie şi Petrografie la Universitatea din Bucureşti, deţinând în perioada 1894-1937 funcţia de şef al Catedrei de Mineralogie. A predat cursul de “Cristalografie, Mineralogie şi Petrografie” la Facultăţile de Ştiinţe şi Ştiinţe Naturale (Universitatea din Bucureşti), la Facultatea de Farmacie şi la Facultatea de Chimie Industrială (Institutul Politehnic). Expunerile sale erau clare şi sistematice, legate de practica economică şi de viaţă,  profesorul fiind preocupat de punerea în valoare a esenţialului. A organizat şi dotat un laborator de mineralogie şi o bibliotecă în care a adus şi cărţile personale. Ludovic Mrazek  a elaborat primul curs  de mineralogie şi petrografie din România. În 1901 a fost ales membru corespondent  al Academiei  Române, iar în 1905 devine membru titular fiind apoi , între 1932 şi 1935 ,Preşedinte al Academiei  Române .Un fapt mai puţin cunoscut. Prin  Decretul Lege Nr. 2521 din 10 Iunie 1920, relativ la înfiinţarea şi organizarea şcolilor politehnice este numit în Consiliul de perfecţionare  al Şcolii  Politehnice din Timişoara, pe timp de 3 ani. În 1941 a publicat  primul curs de  mineralogie şi petrografie dinţara noastră.

            Cercetătorul Ludovic Mrazek

Direcţiile de cercetare pe care le-a abordat profesorul  Ludovic  Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie şi Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. Primele  cercetări în ţară le face între 1893 şi 1900 în zona  şisturilor cristaline din munţii Mehedinţului, Gorjului,  Muncelului  şi nordul Dobrogei. Cu această ocazie lămureşte originea granitului de Cozia- rocă granitică – şi explică  evoluţia zăcămintelor din Valea Jiului. A  doua etapă a cercetărilor sale , efectuate între 1900 şi 1930 , a avut ca obiect colinele subcarpatice  bogate în sare şi ţiţei. A explicat apariţia petrolului din materia organică  demonstrând că materia primă organică  din care s-a format petrolul este planctonul mărilor. El a definit termenul de “diapir” şi fenomenul de “diapirism” (deformări plastice şi ridicarea sării prin străpungerea formaţiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace pentru zăcămintele de hidrocarburi. În acest context, Ludovic Mrazek a explicat distribuţia acumulărilor de hidrocarburi în zona neogenă, subcarpatică.

În 1900, la Expoziţia Internaţională de la Paris,  a prezentat prima hartă a formaţiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului  (1907) a lansat teoria cutelor diapire. În  19 iunie 1906 a fost înfiinţat , prin Decret Regal,  Institutul Geologic al României, primul Director fiind Ludovic Mrazek, unul dintre iniţiatori. A condus acest institut  din 1906 până în 1930 , reuşind să impună un climat de colaborare şi înţelegere. Rezultatele erau prezentate în şedinţe săptămânale ţinute, de regulă vinerea. O sinteză a acestora a făcut  obiectul memoriului prezentat guvernului României şi intitulat „ Problema petrolului în România faţă în faţă cu problema mondială din 1919” în care se propunea instituirea unui monopol de stat asupra zăcămintelor  de petrol şi gaze naturale şi finalizat prin apariţia legii minelor în anul 1924.

            Sub conducerea sa, în anul 1920 a fost elaborată prima hartă geologică a României, au fost evaluate câmpurile petroliere şi gazeifere din Transilvania.

            În 1924 Ludovic Mrazek propune ca pe hărţile geologice executate  la scara 1:1.000.000 şi 1:500.000 să se reprezinte structurile de adâncime folosind datele obţinute cu ocazia  efectuării forajelor. Tot din  iniţiativa lui, unul dintre subiectele abordate la Congresele internaţionale de foraje, desfăşurate în perioada 1925- 1939  se referea la metodologia  folosirii  datelor din foraje  pentru studiul litosferei, adică a părţii solide de la exteriorul unei planete şi care, în cazul Pământului , variază de la câţiva km până la câteva sute de km.

            În 1926 , sub coordonarea lui Mrazek, a fost  realizată şi  expusă la Congresul Geologic internaţional de la Madrid  , macheta Hărţii  Geologice a României, la scara 1:1.500.000, imprimată apoi în 1927.

             La final, o lecţie de modestie.

În 1930 Ludovic Mrazek, la 63 de ani,  este pensionat în ciuda  contribuţiilor sale şi a capacităţii  sale de a conduce noi cercetări. Caracter de luptător, îşi dedică energia organizării de reuniuni ştiinţifice – printre acestea  cea din 28-30 septembrie 1930  la Petroşani- editării unui buletin ştiinţific , acţiuni care au dus la creşterea prestigiului ştiinţific al României. A susţinut conferinţe cu teme legate de  minele de aur din România, clasificarea flisului românesc, depozitele de sulf din România, originea lacurilor sărate, originea loessului, exploatările miniere din România etc. Ludovic Mrazek născut şi educat la Craiova, a reuşit, prin muncă şi dăruire,  să scrie o pagină de aur în istoria geologiei  româneşti

S-a stins din viaţă la  9 iunie  1944  în Bucureşti. Avea 77 de ani. Înainte de trecerea în lumea celor drepţi a cerut ca banii  pentru florile care  urmau să împodobească sicriul să fie dăruiţi oamenilor sărmani, iar oficialităţile să nu rostească nici-un cuvânt  considerând că atât el cât şi oficialităţile au spus deja ce au avut de spus  cât a fost în viaţă. O lecţie de modestie şi realism.

Numele său a fost  dat Amfiteatrului  Facultăţii de Geologie şi Geofizică din Bucureşti. O stradă  din Craiova, cartierul Sărari, pornind din  strada Henri Coandă,  poartă numele său, Ludovic Mrazek