16 Feb
16.02.2026.Profir Degeratu, fondatorul școlii de acționări electrice din Craiova
Posted in Personalitati din stiinta si tehnica- născute în Oltenia sau legate de Oltenia on 16.02.26
Azi, la emisiunea Personalități din știință și tehnică, o să vă povestesc despre fonatorul școlii de acționări electrice din Craiova, profesorul Profir Degeratu.
Deși în aprilie1947 Adunarea Deputaților din acea vreme a votat înființarea Universității din Craiova cu patru facultăți, doar una dintre acestea, Facultatea de Agronomie, și-a deschis porțile în 1948. În 1949 este înființată Uzina Electroputere care avea ca obiectiv fabricarea de motoare electrice, de transformatoare electrice și aparataj de comutație pentru rețelele electrice. Așadar, o uzină cu un pronunțat profil electric. Într-o uzină cu profil electric lucrează ingineri cu profil electric. Într-o uzină care se dezvoltă, nevoia de ingineri cu profil electric este în creștere, iar pregătirea acestora se face într-o instituție de învățământ superior cu profil electric care, la acea vreme, nu exista. Pentru ca inginerii cu profil electric să rămână în Oltenia era bine, atunci, ca această instituție de învățământ superior să funcționeze în Craiova. Aceasta a fost conjunctura economică în care s-a înființat la Craiova, în 1951, Institutul de Mașini și Aparate Electrice. Unul dintre primii studenți ai Institutului de Mașini și Aparate Electrice a fost Profir Degeratu.
Profir Degeratu s-a născut în comuna Cilieni, judeţul Olt, la data de 17 noiembrie 1929. A urmat Şcoala primară din comuna natală între 1936 şi 194, apoi între 1941 şi 1949 Liceul Ioniţă Asan din Caracal. Studiile superioare le-a început în 1950, la Institutul Politehnic din Bucureşti, pe care le-a continuat la Institutul de Maşini şi Aparate Electrice din Craiova, înfiinţat în anul 1951 cu studenţi în anul I, selecţionaţi prin concurs şi cu anul II în care au fost înscrişi studenţi olteni din alte centre universitare. Domnia sa a optat să vină în Oltenia-mamă pentru a contribui la realizarea visului lui Tudor Vladimirescu, scris pe hârtie de Petrache Poenaru şi citit cu glas răspicat la Islaz, localitate situată la cca. 30 km de Cilieni, locul de naştere al profesorului Profir Degeratu. A obţinut diploma de inginer în 1955.
Şi-a început activitatea didactică imediat după terminarea facultăţii ca preparator la Institutul de Maşini şi Aparate Electrice care, în 1956 , devine Institutul Tehnic, subordonat Institutului Politehnic din Bucureşti. Din păcate în 1958 Institutul Tehnic este desfiinţat, iar baza materială este transferată la Bucureşti. Unii dintre profesori au rămas în Craiova, la Facultatea de Agronomie, la Uzina Electroputere sau au plecat prin ţară: la Institutul Politehnic din Bucureşti, la Institutul Politehnic din Timişoara, la Institutul de Mine din Petroşani. Profir Degeratu a plecat la Petroşani unde s-a remarcat prin preocuparea pentru aplicarea practică a celor mai noi rezultate ştiinţifice. În acest context a obţinut, în 1962, o bursă de specializare în Polonia pentru perfecţionare prin doctorat. În 1965 a obţinut titlul de doctor inginer cu teza „Comanda optimală a instalaţiilor de extracţie cu motoare de curent continuu şi redresoare comandate”, la Academia de Mine şi Metalurgie din Cracovia, Polonia. Aşa cum se întâmplă de obicei, tema de cercetare începută în cadrul tezei a rămas o preocupare constantă a profesorului Profir Degeratu. La întoarcerea din Polonia, în 1965, a obţinut titlul didactic de conferenţiar, iar în 1969 a devenit profesor universitar. În perioada 1967-1971 a predat, la Institutul de Mine din Petroșani, cursul de Acţionări şi automatizări în industria minieră.
O menţiune specială trebuie făcută pentru cursul facultativ de Calculatoare. Iată ce spunea profesorul Profir Degeratu „Fiind în Polonia pentru doctorat ( 1962-1965 ), m-am trezit într-o altă lume, întrucât mai toate catedrele tehnice erau dotate cu calculator. Revenind în țară, în 1965, am făcut demersurile necesare și, în câțiva ani, facultatea a fost dotată cu un calculator american P.D.P.” Având dotarea necesară, profesorul Profir Degeratu i-a antrenat pe studenți pentru cercetări de vârf, la vremea aceea. Iată două exemple: „Calculator specializat pentru determinarea proprietăţilor rocilor” și „Comanda adaptivă a acţionării combinelor miniere” ;
În 1971 s-a mutat la Universitatea din Craiova. A predat la Facultatea de electrotehnică cursurile „Acţionări electrice” , „Teoria sistemelor şi reglaj automat” şi „Optimizarea acţionărilor electrice”.
Activitatea de cercetare a profesorului Profir Degeratu se regăseşte în toate componentele specifice.
O atenţie deosebită a acordat Cercurilor ştiinţifice studenţeşti, asigurând astfel formarea specialiştilor în domeniul cercetării încă din perioada studiilor universitare. De altfel, concepţia domniei sale era următoarea: tema proiectului de diplomă, care se susţinea la sfârşitul anului V, trebuie aleasă încă din anul III, iar rezultatele intermediare trebuie să fie prezentate la sesiunile cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Pentru ca studenţii să se obişnuiască cu prezentarea unei lucrări în comunitatea specialiştilor, rezultatele proiectelor de diplomă erau prezentate la faza naţională a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, iar în colectivul lucrării erau incluşi şi studenţi din anul IV sau III, care participau, efectiv, la elaborarea lucrării şi la prezentarea acesteia. Așadar, studenții erau obișnuiți cu lucrul în echipă.
Temele abordate erau de avangardă. Spre exemplu, la sesiunea Cercurilor ştiinţifice studenţeşti din 1967 s-au prezentat lucrările: „Conceperea unor elemente de automatizare în construcţie cu siguranţă intrinsecă” și „Automatizarea staţiilor de pompare pe bază de elemente cu comutaţie statică”.
Consider însă că valenţele specifice domniei sale se regăsesc în activitatea de elaborare a tezelor de doctorat de către doctoranzii pe care i-a coordonat. În 1969 a obţinut calitatea de conducător ştiinţific de doctorat în specialitatea „Electromecanică minieră “ la Institutul de Mine din Petroşani, apoi, în 1988, şi la Universitatea din Craiova în specialitatea „Maşini, Aparate şi Acţionări Electrice”. A finalizat 19 teze de doctorat la Petroşani şi 5 teze la Craiova.
Contribuţiile domniei sale se referă la identificarea de noi direcţii de cercetare și la metodologia elaborării lucrărilor de cercetare.
Pentru a susţine aceste afirmaţii menționez două titluri de teze de doctorat coordonate de profesorul Profir Degeratu: „Conducerea optimală a sistemelor de acţionare electrică” și „ Conducerea optimală a instalaţiilor de transport continuu cu bandă”.
Este interesant de menționat că unul dintre doctoranzi, Do Van Giap, venise pentru studii universitare din Vietnam, prin 1971, în perioada finală a războiului din această țară care a durat din 1955 până în 1975. Reîntors în Vietnam a ocupat funcții importante într-unul din ministerele economice ale țării sale. Mai trebuie spus că mulți dintre doctoranzii profesorului Profir Degeratu au avut contribuții notabile în industria din Oltenia și din toată țara, de altfel.
Printr-o activitate complexă şi susţinută, profesorul Profir Degeratu a reuşit să fondeze la Institutul de Mine din Petroşani o Şcoală de automatică, prin dezvoltarea disciplinei „Acţionări şi automatizări în industria minieră”, prin crearea laboratoarelor Electronică industrială şi maşini de calcul, Automatizări industriale, miniere şi de preparare dar și coordonarea unor teme de cercetare de vârf la vremea respectivă, cum ar fi „Automatizarea staţiilor de pompare pe bază de elemente cu comutaţie statică” sau „Conducerea instalaţiilor de extracţie miniere cu microprocesoare”. Subliniez că vorbim de anii ‘ 70 iar microprocesoarele erau la început.
Viaţa are făgaşurile ei aşa că, în 1971, s-a transferat la Universitatea Craiova. Iată ce spunea profesorul Profir Degeratu despre această schimbare.„Când trebuia să urmeze culegerea roadelor, cu foarte mare părere de rău, în 1971, a trebuit să părăsesc acest minunat colectiv, atât al catedrei cât şi al institutului în care am parcurs toate treptele didactice de la asistent la profesor, şef de ctedră şi conducător ştiinţific de doctorat, transferându-mă la Facultatea de Electrotehnică a Universităţii din Craiova, aceasta pentru a fi mai aproape de părinţi, care îmbătrâniseră”.
La Craiova a continuat cu aceiaşi dăruire misiunea de creator de şcoală, iar vorbele domniei sale, spuse în 2003, sunt edificatoare : „Şi aici, la Craiova, animat de aceleaşi idei, am luat-o de la început. Mai întâi ca şef al Catedrei de Automatizări şi Calculatoare, am coordonat organizarea unor laboratoare de specialitate şi am impulsionat aducerea unui calculator Wang. Apoi, ca şef al Catedrei de Maşini, Aparate şi Acţionări Electrice, în care acţionările se limitau la două cadre didactice, m-am ocupat de formarea unui colectiv de acţionări electrice, organizarea laboratoarelor şi dotarea cu un calculator M18, de înfiinţarea unei specializări de Acţionări Electrice. Acum, făcând un bilanţ, constat că majoritatea timpului l-am alocat colectivului, iar pentru mine prea puţin a rămas, când puterile au început să mă părăsească”.
S-a remarcat prin rigoare ştiinţifică în numeroasele lucrări publicate în ţară şi străinătate şi exigenţă pedagogică, reuşind să creeze o Şcoală de automatică la Universitatea din Petroşani şi o Şcoală de acţionări electrice la Universitatea din Craiova. Conducător de doctorat , formator de specialişti recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional. A avut contribuţii notabile în organizarea Conferinţei Naţionale de Acţionări Electrice , conferinţă itinerantă, începută la Iaşi în anul 1972 de către profesorul Nicolae Boţan, dar care continuă să fie organizată şi în prezent, în diferite centre universitare. În anul 1984, ca recunoaştere a meritelor profesorului Profir Degeratu, a patra ediţie a acestei conferinţe s-a desfăşurat la Craiova.
În anul 2003 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Petroşani, fiind omagiat pentru contribuţia domniei sale la formarea multor specialiști din industrie și învățământ.
S-a stins din viaţă la data de 09.08.2006 în Craiova dar este prezent mereu prin metodele pedagogice aplicate şi acum la facultățile cu profil electric ale Universității din Craiova.
Ca de obicei, la finalul episodului de azi, pentru consolidarea informațiilor transmise, vă sugerez să faceți o plimbare prin Craiova. Mergeți pe strada A.I. Cuza până în fața clădirii Universității din Craiova. Aici, în amfiteatrul 005, și-au desfășurat activitatea primii studenți în electrotehnică din Craiova, studenții de la IMAE, Institutul de Mașini și Aparate Electrice din Craiova, printre care și personalitatea evocată azi. Era anul 1951. Mergeți până la sediul actual al facultăților cu profil electric, situat pe Bulevardul Decebal 107. Mozaicul montat pe frontispiciul corpului B redă scene din activitatea studențească. Acest mozaic a devenit, în timp, elementul reprezentativ pentru școala de electrotehnică din Craiova, înființată în 1951.
Mențiune.
Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și on line radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.