29 Jan
29.01.2026.Nicolae Donici, fondatorul observatorului astronomic de la Dubăsarii Vechi din Basarabia.
Posted in Personalități din știință și tehnică din România on 29.01.26
Nicolae Donici, fondatorul observatorului astronomic de la Dubăsarii Vechi din Basarabia.
Azi, la emisiunea Personalități din știință și tehnică, o să povestesc despre astronomul Nicolae Donici.
Neamul doniceștilor, trăitor pe maulul stâng și pe malul drept al Prutului, a fost mare ca număr și ca personalități, pe care le-a dat seminției românești, o esență a culturii și științei neamului nostru.
Neamul doniceștilor a dat militari, oameni de stat, unul fiind chiar ministru al agriculturii.
Neamul doniceștilor a dat scriitori, unul fiind Alexandru Donici, fabulistul cel cu Musca la arat, care sună cam așa: De la arat un plug/ Venea încet spre casă/ Şi, la un bou pe jug,/O muscă se-aşăzasă./Iar ei, spre-ntâmpinare,/O altă muscă-n zbor/ Îi face întrebare:/- De unde, dragă sor’?/- Şi mai întrebi de unde!/ Ei musca îi răspunde/ C-un aer supărat./ Au nu pricepi ce facem?/ Nu vezi că noi ne-ntoarcem/ Din câmp, de la arat!/ Spre laudă deşartă/ Mulţi zic: noi am lucrat,/ Când ei lucrează-n faptă, / Ca musca la arat.
Neamul doniceștilor a dat unul dintre cei mai importanți astronomi ai lumii, Nicolae Donici.
Nicolae Donici a venit pe lume în data de 13 septembrie, stil nou, a anului 1874, ca fiu al lui Nicolae Donici și Limonia Macri-Donici, cu rădăcini aromâne. S-a născut în satul Petricani, acum parte a orașului Chișinău, Basarabia, care din 1812 aparținea Imperiului țarist. Tatăl său, a fost jurist.Din nefericire, a rămas orfan și de tată și de mamă, pe la vârsta de 8 ani, fiind crescut de sora mamei sa, Elena Macri, care îl botezase. Elena Macri locuia la moșia familiei din Dubăsarii Vechi.
Elena Macri, o femeie înțeleaptă, a decis să înființeze o școală la Dubăsarii Vechi, școală în care Nicolae Donici va învăța alături de mai mulți copii din zonă. După câțiva ani se căsătorește și se mută la Odesa. Îl ia și pe nepotul său, Nicolae Donici.
A urmat Liceul „Richelieu” din Odesa pe care l-a absolvit în anul 1893. Era pasionat de matematică, de fizică, de științele exacte așa că, în același an, se înscrie la Universitatea din Odesa, Facultatea de Fizică și Matematică. Aici, la Universitatea din Odesa, face primele observații astronomice folosind dotarea laboratoarelor din facultate.
După absolvirea studiilor universitare, în 1897, s-a mutat la Sankt Petersburg unde lucrează ca funcționar de stat. În paralel, cu forțe proprii, a studiat planete, a studiat comete, a studiat eclipsele de lună, a studiat lumina zodiacală. Menționez, stimați ascultători, că „lumina zodiacală este o porțiune luminoasă a cerului, de formă triunghiulară, care se ridică dinspre orizont, după terminarea crepusculului de seară sau înainte de începerea crepusculului de dimineață”. Pentru a putea face aceste observații astronomice și-a cumpărat instrumentele astronomice necesare pe care le-a montat în locuința sa in Sankt Petersburg. Prima lucrare, despre spectrul meteoriților, este publicată în 1898, în revista germană „Știri astronomice”.
Totuși, preocuparea de bază a fost axată pe studiul eclipselor solare. Avea 26 de ani când a călătorit în nordul Africii, ca astronom independent, pentru a studia prima eclipsă de soare. Rezutatele observațiilor le-a publicat și în alte reviste de specialitate. Devenise un astronom cunoscut. Așa se face că în 1902 devine membru al Academiei Imperiale de Științe din Petersburg, fiind apoi inclus în echipele trimise de Academie pentru observarea eclipselor totale de soare care au avut loc în perioada 1900-1932. Dintre aceste evenimente astronomice menționez eclipsa din data 28 mai 1900, Spania, 16-17 martie 1904, Cambogia, 16 aprilie 1912 Portugalia, 8 august 1914 Crimeea.
A fost un inovator în cercetarea astronomică folosind, în premieră, diverse instrumente și metode noi. Spre exemplu, în 1907, în expediția din Egipt a folosit, pentru prima dată, luneta fotografică, imortalizând, în premieră mondială, suprapunerea discului planetei Mercur și Soare. De asemenea, folosește metoda spectrală pentru a analiza lumina emisă sau absorbită de corpurile cerești în scopul determinării compoziției chimice și temperaturii acestora.
Prin participarea la Congresele de profil s-a făcut cunoscut în lumea astronomilor fiind invitat să lucreze în multe dintre observatoarele astronomie printre care, în 1903, la Observatorul de pe vârful Mont Blanc, din Franța, la o altitudine de 4810 m.
Din nefericire, toate documentele elaborate pe baza acestor observații dar și aparatura adunată cu greu au fost distruse în februarie 1917 în timpul Revoluției bolșevice. Din acest motiv, a decis să se mute în Basarabia, la Dubăsarii Vechi, o localitate situată pe malul drept al Nistrului, la cca 30 km est de Chișinău, orașul în care s-a născut Nicolae Donici. Aici, la Dubăsarii Vechi, mătușa sa avea o proprietate unde el, Nicolae Donici, își amenajase un observator încă din 1908, primul observator astrofizic de pe pământul vorbitorilor de limbă română. Precizez că Observatorul astronomic din București a fost construit în aceiași perioadă, 1908-1910.Terenul pe care era amplasat Conacul de la Dubăsari avea o suprafață de 1200 ha din care 970 de ha erau acoperite de pădure.
Începând cu anul 1920, când Basabia era parte din România, Nicolae Donici s-a ocupat de dezvoltarea Observatorului de la Dubăsarii Vechi. În partea centrală erau două turnuri în care Nicolae Donici a amenajat observatorul compus dintr-un observator astrofizic, un observator meteorologic și unul heliografic. Observatorul astrofizic era dotat cu un telescop Solar de 10 metri și un spectroheliograf, unic în Europa Centrală și de Est. Datele meteorologice, respectiv presiunea atmosferică, temperatura și umiditatea aerului, erau înregistrate automat pe un dispozitiv amplasat în interiorul conacului. Precizez că acest observator era unul privat.
Nicolae Donici era la Dubăsarii Vechi când, în 27 martie 1918, Basarabia s-a reunit cu țara, cu România. Nicolae Donici, astronom cu renume internațional, era acum reprezentantul României la reuniunile importamte din domeniul astronomiei. Ca urmare a iniațiativelor sale, România este unul dintre cei 19 membri fondatori ai Uniunii Astronomice Internaționale, înființată la Bruxelles în 1919. Pentru activitatea științifică desfășurată, Nicolae Donici a fost ales, în 1922, membru de onoare al Academiei Române. În același an, 1922, a participat, din partea României, la Adunarea Generală a Uniunii Astronomice Internaționale. Cu această ocazie, Nicolae Donici ține o cuvântare convingătoare, iar România devine membră a acestui For științific internațional. Se părea că a găsit liniștea necesară pentru observațiile astronomice la care lucra. Doar aparent pentru că în 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică, prin pactul Ribentrov-Molotov, îi cerere României să-și retragă administrația și armata din Basarabia. Astronomul Nicolae Donici pleacă din Dubăsari și vine la București. După ce, în 1941, armata română trece Prutul, Nicolae Donici merge la Dubăsari să-și recupereze lucrările științifice și aparatura lăsată aici. N-a mai găsit nimic. Administrația sovietică a luat tot. S-a reîntors la București unde și-a reluat activitatea la Observatorul astronomic din capitala României.
În primăvara anului 1944, perspectiva bombardamentelor asupra Bucureștiului, îl determină să plece la Paris. Avea 70 de ani. Astronomii din Franța îi cunoșteau activitatea profesională așa că a fost angajat la Observatorul din Paris dar era departe de familie, departe de țară. S-a stins din viață în data de 22 noiembrie 1960. Este înmormântat în Franța, lângă Nisa. Părinții săi, Nicolae și Limonia Donici, sunt înmormântați, prin grija oamenilor de azi, în cavouri frumoase din localitățile de baștină. Bezin, acum Donici, respectiv Dubăsarii Vechi. Nicolae Donici își doarme somnul de veci într-un mormânt modest de lângă Nisa, Franța. Câțiva locuitori din Dubăsarii Vechi mai păstrează obiecte primite de la Nicolae Donici: un aparat de fotografiat, un ceas cu pendulă montat pe perete.
Ca recunoaștere a contribuțiilor sale în astronomie, un asteroid îi poartă numele, mai precis Asteroiul 9494 Donici, Observatorul astroomic al Universității de Stat din Moldova poartă numele Nicolae Donici. O stradă din Chișinău poartă numele Nicolae Donici.
A primit titul onorific de DHC al Universității din Coimbra, Portugalia.
În 11 septembrie 2024, Academia de Științe din Republica Moldova și Academia Română au marcat, printr-un duplex științific, 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Donici.
Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre astrofizicianul Nicolae Donici, unul dintre reprezentanții neamului doniceștilor, trăitor atât pe malul stâng cât și pe malul drept al Prutului. Unul dintre ei, pe care nu l-am amintit în povestirea de azi, a fost Gheorghe Donici, născut pe lângă Bacău, participant, în 23 noiembrie 1916 la bătălia din Primul Război Mondial, cunoscută sub numele de „Șarja de la Robănești”. Pentru ai cinsti memoria, o stradă din Craiova poartă numele Gheorghe Donici.
La finalul acestui episod, pentru consolidarea mesajelor transmise, vă sugerez ca, într-o zi de lucru să mergeți la Biblioteca Alexandru și Aristia Aman din Craiova. Cereți și răsfoiți cartea „Astronomul Nicolae Donici: enigme descifrate”, autor Magda Stavinschi.
Vă mai sugerez ca într-o sâmbătă sau într-o duminică, să faceți o plimbare scurtă pe strada Gheorghe Donici din Craiova.
Plecați de la intersecția străzii Tabaci cu Bulevardul 1 Mai. Mergeți pe strada Tabaci înspre strada Râului. Pe partea dreaptă, se intersectează cu strada Gheorghe Donici. O stradă scurtă care afluează spre strada Râului. Deși plimbarea poate dura puțin, aveți ambianța potrivită pentru a rememora fabulele lui Alexabdru Donici, printre care fabula „Greierele și furnica” și „Musca”.
Mențiune.
Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și on line radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.