Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Profesorul Toma Dordea- cercetător de geniu, făuritor de școală academică.

Azi, la emisiunea Personalități  din știință și tehnică, o să vă vorbesc despre profesorul Toma Dordea, cercetător de geniu, făuritor de școală academică.

În zilele noastre întâlnim des  sau folosim cu bucurie automobile electrice, adică automobile puse în mișcare cu motoare electrice. Unele sunt conduse de calculatoare, adică nu au un  șofer-om. Primele vehicule  puse în mișcare cu ajutorul energiei electrice au fost realizate prin anii  1839 – 1899, adică cu aproape 150 de ani în urmă. Până a se ajunge la automobilele electrice de azi, inginerii, adică oamenii, au rezolvat multe probleme tehnice. Unele au fost legate  de  motorul de antrenare. Un inginer, un om, care s-a ocupat toată viața de generatoare electrice, de  motoare electrice, a fost academicianul Toma Dordea.

Toma Dordea s-a născut la data de 1 ianuarie 1921, în comuna Șelimbăr,  din județul Sibiu. Numele Șelimbăr ne este cunoscut de  la lecțiile de istorie. Aici, la Șelimbăr, în 28 octombrie 1599, oastea lui Mihai Viteazul s-a bătut cu oastea  condusă de Andrei Báthory reușind să-și deschidă  calea spre Alba Iulia. Familia Dordea, Toma și Paraschiva,  a avut patru copii, cel mai mare fiind Toma Dordea.  Au locuit în satul Bungard, sau, în traducere, Grădina cu pomi, situat în dreapta autostrăzii  A1, la cca. 10 km de centrul orașului Sibiu. Interesant de menționat că  tatăl  lui Toma Dordea dar și fiul lui Toma Dordea au purtat  prenumele Toma, Toma-Paul.

A urmat școala primară în Bungard unde s-a remarcat ca un elev silitor. În vremea aceea, în familiile mai nevoiașe, doar unul dintre copii mergea mai departe la școală. Toma Dordea, fiind cel mai mare, și silitor la școală a  fost trimis la   Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu,  o școală cu istorie, cu tradiție, la care au învățat carte multe personalități. A absolvit liceul în  anul 1940 și s-a înscris la Școala Politehnică din Timișoara. În 1945 și-a susținut proiectul de diplomă obținând titlul de inginer electromecanic.

Pe toată perioada studiilor la politehnica din Timișoara a  obținut rezultate deosebite, remarcându-se prin spiritul analitic și pregătirea matematică temeinică. Drept rezultat, în 1945,  este încadrat ca asistent la catedra de Mașini electrice  și Electrotehnică lucrând alături de mari personalități ale vremii: Plauțius Andronescu, Corneliu Micloși, Aurel Bărglăzan. Emulația, atmosfera în care lucrează un tânăr este esențială pentru evoluția profesională a unui tânăr.

 În 1949, pe fondul lipsei cadrelor didactice dar și a implicării în activitatea didactică și de cercetare, Toma Dordea  ocupă, prin concurs,  postul  de conferențiar la disciplina Mașini electrice.

Se înscrie la doctorat cu tema „Contribuții la reglarea  vitezei  mașinii de inducție  utilizând contactul alunecător metalo-lichid”. și, sub conducerea academicianului Cornel Mikloși,  se ocupă de reglarea  vitezei  mașinilor de inducție, a motoarelor asincrone, care, le vremea aceea erau concurate puternic de motoarele de curent continuu a căror viteză putea fi reglată mai ușor. În 1963 obține titlul de doctor inginer și ocupă, prin concurs, postul de profesor la disciplina Mașini electrice. Doi ani mai târziu, în 1965,  devine conducător de doctorat în domeniul Mașini, aparate și acționări electrice. S-a axat pe cercetări în domeniul mașinilor electrice dar  asocierea cu acționările electrice, domeniu în care am activat o vreme, a făcut să-l întâlnesc de mai multe ori pe profesorul Toma Dordea.

 În calitate de conducător de doctorat a îndrumat peste 50 de cercetători sau cadre didactice  care, prin elaborarea tezelor de doctorat au rezolvat multe probleme legate de practica industrială  și, în același timp,  au  contribuit la  formarea unei  școli de mașini electrice la Politehnica din Timișoara. Îmi amintesc de teza cu titlul „ Mașina de inducție pentru acționarea  directă a roților de tramvai”   finalizată în 1991 de inginerul Nicușor Lelea. Profesorul Toma Dordea a dus mai departe   și a îmbunătățit soluția  astfel încât în 2006 aceasta   a fost experimentată  la Regia Autonomă de Tansport din Timișoara.  La punerea în practică a contribuit și INDA Craiova, condusă  de unul dintre tinerii care au lucrat în hala din Valea Fetii. Îmi amintesc foarte bine   de teza cu titlul „ Model neliniar al masinii de inductie adaptat problemelor de optimizare” finalizată în 1996 de inginerul  Gheorghe Madescu, ajuns, mai târziu, cercetător în cadrul Academiei Române. Două teze ce ilustrează, din punctul meu de vedere,  abordările teoretice și practice  care  definesc activitatea de cercetare a Academicianului Toma Dordea, născut într-un sat de lângă Sibiu.

            Activitatea științifică a unui cercetător, a unui profesor poate fi măsurată, poate fi cuantificată în diverse moduri, inclusiv prin număr de articole sau de cărți.

Toma Dordea a scris  multe  articole și multe cărți. Cărțile scrise de domnia, deși au fost din domeniul mașinilor electrice, au abordat și domenii complementare, inclusiv domeniul matematicii. Dau numai două exemple : „Procese tranzitorii în mașini de inducție” și „Mașini electrice.Programe de calcul”.   Cea de a doua carte a fost publicată la Editura AGIR în 2010. Echipa de Autori,  Toma Paul Dordea, Gheorghe Madescu, Ileana Torac, Lucian Ocolișan, Mațian Moț, a fost coordonată de Academicianul Toma Dordea poate pentru a demonstra că, deși în tinerețe, adică prin anii 1959-1962, nu a avut încredere în calculator, are puterea și înțelepciunea de a se adapta la evoluția tehnicii, la evoluția tehnolgiei.

Activitatea profesorului Toma Dordea trebuie măsurată și  cu alte instrumente decât număr de cărți, așa cum rezultă din exemplele  care urmează.

            Prin anii 1970 deplasările profesorului Toma Dordea la Craiova erau frecvente, atât pentru colaborarea cu Facultatea de electrotehnică din Craiova dar mai ales  pentru  rezolvarea  unor probleme practice. Printre acestea se numără și distrugerea colectoarelor generatoarelor  locomotivelor Diesel-electrice fabricate la Craiova. A venit, a studiat problema, a găsit soluția unei probleme aparent fără ieșire. Vă mai pot da un exemplu. Hidrogeneratoarele  de 200 MW montate  la Hidrocentrala Porțile de Fier I de la Turnu Severin, au fost fabricate la Reșița. Deși din punct  de vedere mecanic erau fără cusur,  în funcționare produceau un zgomot  foarte mare. Profesorul Toma Dordea a dedus că zgomotul era de natură electromagnetică, fiind  produs  de armonicile spațiale de ordin superior ale câmpului magnetic din generoator.  A propus o modificare a înfășurărilor electrice și, ca prin farmec, zgomotul a dispărut.

            Vă mai pot da un exemplu legat de zona noastră, Oltenia. Ventilatoarele pentru gaze arse de la Termocentra Turceni și Rovinari sunt antrenate cu motoare de 3200 kW, construite, la vremea respectivă, la Reșița. Încălzirea  acestor motoare  ducea la performanțe reduse. Profesorul Toma Dordea, împreună cu colaboratorii domniei  sale au reușit ca, prin reproiectarea înfășurărilor  să  crească performanțele  acestor motoare. În mod deliberat,  exemplele mele nu conțin multe detalii de specilitate dar, un ascultător atent, constată că profesorul, printr-o cunoaștere profundă a fenomenelor, putea să identifice cauzele unor situații aparent fără ieșire.

            O cercetare de vârf, legată de profesorul Toma Dordea și de  Craiova,   se referă la utilizarea motoarelor electrice liniare în tracțiunea electrică. În anii ’80 s-a construit în Craiova, în zona  Valea Fetii, o hală pentru cercetări în acest domeniu. Unii dintre tinerii de la ICMET-Electroputere Craiova, care au lucrat atunci cu Toma Dordea, adică prin 1980, construiesc la Craiova, acum, adică după 2020, rame electrice. Așadar, stimați ascultători, valoarea unui profesor se poate măsura și prin numărul de discipoli care duc învățătura mai departe.

Ca recunoaștere a   contribuțiilor științifice, în martie 1991 a fost primit în Academia Română, la început ca membru corespondent, iar în 1994 este  confirmat ca membru titular. A fost Președintele Filialei Academiei Române din Timișoara. A  fost membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, ASTR. Semnătura domniei sale  se păstrează pe  Actul Constitutiv  parafat în 17 octombrie 1997. A fost președintele secției de electrotehnică și Energetică din cadrul ASTR.

A primit numeroase Diplome și Medalii. Menționez doar Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Cavaler, care  este înmânat la Palatul Cotroceni de către Președintele României în prezența Ministrului Învățământului, a Președintelui Senatului României și Camerei Deputaților. Ceremonia este fastuoasă.

A primit titlul onorific de Doctor Honoris Causa  de la patru universități din Români, dar și titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei.

S-a implicat și în activități administrative fiind șeful  catedrei de Mașini electrice, timp de 35 de ani, și decanul Facultății de electrotehnică timp  15 ani.

În anul 1993, adică după 48 de  ani de activitate, a ieșit la pensie dar a continuat activitatea cu doctoranzii, respectiv activitatea profesională în cadrul Academiei Române, Filiala Timișoara.

În această emisiune vă povestesc despre latura profesională a personalităților evocate pentru că, de regulă, acestea sunt informațiile  pe care le pot găsi în documentele scrise de  sau despre persoana evocată.  Și totuși, fiecare personalitate are o componentă din care își trage energia necesară activității profesionale, familia. O personalitate este percepută de societate prin rezultatele profesionale dar cei apropiați descoperă și…omul!

 În cazul Toma Dordea, am găsit o  caracterizare făcută de fiica domniei sale, Doina-Ana Ionaș: „Toată viața a fost un om cumpătat în toate, mai puțin în muncă pe care o considera esența vieții lui. Nu concepea „să stea degeaba”. Când se relaxa citea sa meșterea  ceva prin sau pe lângă casă. Îi plăcea Eminescu, atât ca poet cât și ca prozator. Toată viața și-a pus întrebări și a căutat răspunsuri”.

Pe site-ul  Academiei Române, Filiala  Timșoara, se poate citi următoarea caracterizare: „Minunatele plaiuri sibiene i-au dat tăria de caracter, dârzenia locuitorilor de la munte, dorinţa şi hotărârea fermă de a duce la bun sfârşit, un gând, o idee nouă care să-i faciliteze descoperirea adevărului, a frumosului”.

Unul dintre  primii doctoranzi, ajuns, mai târziu, rector al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, profesorul Radu Munteanu, îl  descrie  astfel pe „omul Toma Dorea”:…„Domnia sa a trăit cu convingerea că valoarea nu are nevoie de un muzeu, ci de o inimă, fiindcă frumusețea unui gest nu ne trimite în cer ci pe pământ”.

De asemenea, dr.ing.Ileana Torac, într-o discuție purtată cu ani în urmă, mi-a spus  despre „omul Toma Dordea”: „Dincolo de tot ce a rămas în cărțile și articolele științifice publicate, Profesorul a transmis niște valori fundamentale pe care domnia sa  le-a trăit zi de zi: Smerenia, Bunătatea, Înțelepciunea. Spunea adesea: Suntem înzestrați cu tot ce avem nevoie ca să facem bine și să luăm decizii corecte” .

Toma Dordea s-a stins din viață la data de 11 aprilie  2015. Avea 94 de ani. A rămas în amintirea oamenilor din Politehnica timișoreană. Ca dovadă, în februarie 2021, an în care s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Toma Dordea, comunitatea timișoreană l-a omagiat pe academicianul Toma Dordea. Este prezent în viața timișorenilor prin strada care îi poartă numele, Toma Dordea. Face legătura între Calea Șugagului și strada Grădinii.

Pentru consolidarea informațiilor despre academicianul Toma Dordea vă sugerez ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să faceți o excursie pe tronsonul de cale ferată care pornește din strada  Caracal și merge spre Valea Fetii. După cca. 1 km ajungeți la vechiul viaduct pe care treceau trenurile spre Calafat.  Peste 100 m ajungeti la ramificatia spre   Hala Electroputere, construită pentru cercetările efectuate prin 1980  în domeniul vehiculelor  de transport cu motoare liniare. Pe aici a trecut, în acea vreme, și profesorul Toma Dordea, despre care v-am povestit deja. Mergeți pe calea ferată până ajungeți la noul traseu al magistralei de cale ferată Craiova- Calafat. Mergeți spre Craiova până la Cantonul numit „Ramificație”.  Urcați debleul și ajungeți în strada Drumul Apelor. Vă îndreptați spre  Bulevardul Decebal apoi mergeți spre   clădirea  Facultății de  electrotehnică din Craiova. Aici vă opriți în fața mozaicului  cu scene din  activitatea studenților din anii ’70. Pe aici a trecut, de multe ori, și profesorul Toma Dordea cel despre care v-am povestit deja.

Mențiune.

              Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.