Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Mihail Bârcă, profesor de muzică.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, mi-am propus să împletesc, să îmbin, să reunesc în povestirea mea viața unui om, unui muzician, Mihail Bîrcă,  și istoria unei instituții, Filarmonica din Craiova.

            De regulă, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică” v-am povestit despre ingineri, matematicinei, fizicieni, chimiști, medici.  În partea de început a unia dintre episodele în care am povestit despre inginerul Gheorghe Cartianu am folosit o frază spusă de acesta:„A nu fi atent la artă, la literatură, pentru că eşti inginer, e o mare eroare. Te transformi într-o maşină, devii un robot lipsit de sensibilitate”. Unul dintre ascultători,  un tânăr de 21 de ani, cu aplecare spre esența existenței omului,  a remarcat  acest citat,  din lunga mea povestire despre realizările  inginerești ale profesorului Cartianu.

Remarca tînărului ascultător  m-a îndemnat să extind  gama personalităților evocate și, în acest context, azi mi-am propus să împletesc, să îmbin, să reunesc în povestirea mea viața unui muzician, Mihail Bârcă,  și istoria unei instituții, Filarmonica din Craiova.

            Mihail Bârcă s-a născut la data de 5 noiembrie 1888 în localitatea Mileștii Mici, județul Lăpușna din Republica Moldova. Localitatea este bine cunoscută pentru podgoriile sale, pentru Crama care funcționează în această localitate.Oamenii din Mileștii Mici au avut parte încă din 1843 de o școală în sat. Acum, în Mileștii Mici funcționează un liceu teoretic  modern, înființat în 1998, și care poartă , din 2003, numele lui Mihail Bârcă.

În 1911  Mihail Bârcă începe studiile în domeniul muzicii  la școala muzical- dramatică din Moscova care avea, la vremea aceea, statut de conervator pe care le finalizează în 1914, după care se stabilește la Chișinău unde desfășoară o susținută activitate în domeniul muzical. A fost maestru de cor la Opera basarabeană între 1919 și 1922, dar și profesor de muzică la liceul Alexandru Donici din Chișinău, mai bine de 11 ani, între 1918 și 1929. A fost profesor și la Liceul Ștefan cel Mare din Tighina transnistreană. O vreme, între 1936 și 1940,  a funcționat ca profesor de compoziție  la Conservatorul municipal din Chișinău. În aceiași perioadă a fost și directorul acestei instituții. În perioada 1940-1941  a fost  șef al catedrei de compoziție la Conservatorul municipal din  Chișinău.

Din 1941 s-a stabilit la  Craiova unde  și-a continuat  activitatea în domeniul muzical. La început, între 1945 și 1949  a  fost  profesor de muzică la Liceul militar Dimitrie A. Sturdza din Craiova. În paralel a desfășurat și alte activitități dintre care merită să fie menționată cea de dirijor al Corului de la Biserica Madona Dudu ( 1948-1952),  maestru de cor la Școala Populară de Artă ( 1949-1962) sau cea de dirijor al Ansamblului artistic ”Nicolae Bălcescu” (1949-1973).

A  compus muzică de teatru,  muzică vocal – simfonică, muzică vocală și corală. Având în vedere că s-a născut în Moldova de dincolo de Prut, temele compozițiilor erau inspirate de cântecele și activitățile din această zonă. Câteva titluri sunt edificatoare : „Colind moldovenesc”, „Plângi mireasă”, „La Nistru, la mărgioara”.

Vă sugerez, stimați ascultători, să căutați acest cântec pe YouTube. Cântecul este interpretat de un grup vocal feminin din Basarabia, într-un peisaj  magnific de  pe malul Nistrului.

Iată câteva versuri:

„Nistrule apă vioară,

Facete-a-și neagră cerneală,

Să te pun în călimară,

Să scriu o carte poștală,

S-o trimit  la mama-n țară,

Să-i scriu maică-i ce mă doară”.

           În activitatea sa muzicală a dirijat mai multe spectacole, printre care  „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini, „Evgheni Oneghin” şi „Dama de Pica” de P. I. Ceaikovski, „Faust” de Ch. Gounod, „Traviata”, „Aida” şi „Trubadurul” de G. Verdi, „Paiaţe” de R. Leoncavallo.

              S-a stins din viață  la data de 1 decembrie 1975.

            O stradă din Craiova poartă numele „Mihail Bîrcă”.

O sală a Filarmonicii din Craiova poartă numele „Mihail Bârcă”.

Mulți craioveni  l-au cunoscut,  alții și-l amintesc pe Mihail Bârcă.

Printre aceștia se numără și Titu-Marius Băjenescu, inginer, care prin  1955 s-a ocupat de acustica Filarmonicii din Craiova. De ani buni  s-a stabilit  în Elveția. L-am cunoscut  pe profesorul Titu Băjenescu în data de 25 mai 2010 când am primit, amândoi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice a Moldovei din Chișinău. Iată ce își amintește domnia sa despre Mihail Bârcă.

În afara de generozitatea, bonomia, vastele cunoștințe muzicale și pedagogia deosebită ale regretatului meu profesor Mihail Bârca, aș mai avea de adăugat faptul că – în timpul Primului Razboi Mondial – a fost mai întâi infanterist și apoi (transferat la cerere) pilot de vânăatoare, s-a acoperit de glorie și a fost decorat – pentru vitejia de care a dat dovadă – cu ordinul “Sfântul Gheorghe” în grad de Cavaler, clasa IV (17 octombrie 1915). Numele sublocotenentului Mihail C. Bârca se găsește și astăzi, gravat în marmoră, în marea sală de protocol a Kremlinului, denumită “Sf. Gheorghe”.

            Așadar, stimați ascultători, personalitatea despre care v-am povestit azi, Mihail Bârcă,  ne îndeamnă  să spunem câteva vorbe și despre Filarmonica din Craiova.

            Propunerea de înființare a unei Societăți filarmonice în Craiova a făcută   în 18 iunie 1858 de către compozitorul Aleksandu Flechtenmacher, cel care a compus  muzica pentru Hora Unirii.

La 19 iunie 1904 a fost înființată Societatea Filarmonica din Craiova, iar în 17  decembrie a avut loc primul concert. Acest eveniment a marcat înființarea Filarmonicii din Craiova. Seratele muzicale, spectacolele, se organizau  de două ori pe lună în Salonul Restaurantului Minerva.

            Viața muzicală a Craiovei a continuat sub diverse forme, pregătind terenul pentru înființarea Orchestrei de camera,  în 1938, când  catedra de muzică a Liceului Militar din Craiova a fost preluată de Gheorghe Pascu.

            La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea Nr. 131, prin care se înființa  Orchestra Filarmonica Oltenia din care fîceau parte 65 de instrumentiști, dintre care 47 erau craioveni.

Stagiunea 1947 – 1948 avea să confere o tot mai pronunțată continuitate acestei orchestre care numără la acea ora aproximativ 65 de instrumentiști, dintre care 47 erau craioveni.

            În  prezent  Filarmonica  din Craiova are peste 80 de muzicieni profesioniști.

                        La final acestui episod vă îndemn să descoperiți strada Mihail Bârcă din cartierul Rovine.

Vă îndemn să faceți o plimbare pe strada Unirii, până la Filarmonică. Zăboviți câteva minute bune pe una dintre bâncile din apropiere. Zăboviți câteva minute în fața avizierului în care o să găsiți spectacolele programate  pentru zilele următoare.

Vă îndemn să mergeți la câteva concerte susținute de Orchestra Filarmonicii din Craiova.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.