Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Thomas Alva Edison, inventatorul becului cu filament.

Azi  la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre Thomas Alva Edison,

 inventatorul becului cu filament.

            Se lasă seara și lumina naturală este înlocuită de lumina dată de lămpile electrice. Străzile sunt luminate cu felurite becuri. Unele au o lumină albă. Altele au o lumină gălbuie. Trecerile de pietoni sunt luminate noaptea altfel decât celelalte zone pentru a-i atenționa pe șoferi că trebuie să reducă viteza. Avem acasă becuri de  diferite forme dar, oricare ar fi forma, acesta este din sticlă, este un balon de sticlă. Într-o vreme, când becul nu mai răspândea lumină, nu mai funcționa, spuneam că s-a ars, Ca să ne convingem că s-a ars îl deșurubam din dulie și ne uitam în interiorul balonului de sticlă.  Vedeam cum filamentul, de forma unei spirale, atârna, agățat de unul dintre electrozii din interior. În ultima vreme nu mai găsim becuri cu filament. Găsim alte tipuri de becuri, numite becuri economice pentru că la aceiași lumină produsă, consumă mai puțină energie, consumă mai puțin curent. Becul cu filament, becul pe care aproape ca nu-l mai găsim să-l cumpărăm, a fost inventat în 1879, adică acum 145 de ani, de către Thomas Alva Edison.

            Thomas Alva Edison s-a născut la data de 11 februarie 1847 în localitatea Milan, statul Ohio din Statele Unite ale Americii  fiind al șaptelea copil al familiei  Samuel Edison și Nancy Elliot  Edison. După puțin timp de la nașterea lui Thomas, în 1857, familia s-a  mutat la Port Huron, în apropierea orașului Detroit care, după câțiva ani, ca efect al dezvoltării căilor ferate din zonă, devine un oraș puternic industrializat.

            Calea ferată și trenul au fost  o oportunitate și pentru Thomas Edison care, la vârsta de

12 ani, închiriază un vagon din trenul care circula zilnic între Port Huron,  și Detroit, în care cu ajutorul unor echipamente simple reușește  să tipărească un ziar în care publica noutăți din zonă și pe care îl vindea călătorilor cu o sumă modică, 3 cenți. Așadar, la vârsta de 12-15 ani Thomas Edison a practicat cu succes meseria de tipograf, jurnalist și vânzător de ziare.

            În 1863, când avea 16 ani, învață, autodidact, meseria de telegrafist. O învață bine  dar îi înțelege toate subtilitățile ceea ce îl ajută să găsească multe soluții pe care le-a brevetat și le-a aplicat. În 1872 brevetează și aplică sistemul telegrafic duplex,  care permitea transmiterea   simultană, pe aceeași linie fizică,  a două mesaje,  apoi a patru mesaje. Această metodă, numită multiplexare, este folosită și azi în forme evoluate.

            În 1878 Thomas Edison inventează un aparat pentru înregistrarea și reproducerea mecanică a  sunetelor, numit fonograf. Principiul reproducerii mecanice a sunetelor a fost utilizat și la construirea patefoanelor cu ac și pâlnie pentru amplificarea sunetului. Deși a avut multe invenții, aceasta, fonograful i-a adus celebritate.

            Este locul, stimați ascultători, să vă spun că Liceul Carol I din Craiova are, în muzeul său, un fonograf Edison  pe care l-au studiat, la vremea potrivită elevii liceului printre care și Gogu George Constantinescu. Mai trebuie spus că Gogu Constantinescu, după plecarea din țară,  l-a căutat pe Edison în America pentru a-i prezenta invențiile lui. Nu s-au înțeles. Metodele  de cercetare pe care le foloseau cei doi mari inventatori, Gogu Constantinescu și Thomas Edison, era diferite. Edison se baza pe intuiție, iar Gogu Constantinescu se baza pe instrumentul matematic.

            Dar să revenim la Thomas Alva Edison.

            În acea vreme mai mulți ingineri, din toată lumea, căutau o soluție pentru  „lampă” electrică.  Se găsise o soluție: arcul electric format între doi electrozi din iridium, introduși într-un tub de sticlă. Dezavantajul acestei soluții era legat de consumul destul de rapid al celor doi electrozi. Thomas Edison a intuit că „lampa electrică” va avea căutare, va avea succes comercial așa că mărit echipa  care lucra la găsirea unei soluții. Printre cei angajați s-a numărat și Francis Upton un absolvent  strălucit de  la  Colegiul din New Jersey  devenit, mai  târziu, Universitatea Princeton,  care era teoreticianul echipei. În echipa au adus și un sticlar care să toarne balonul din sticlă. Folosesc un filament fier, din cupru, din nichel sau din platină, pe care îl încălzesc până la incandescență. În cercetările lor aveau nevoie de instrumente de măsură așa că au imaginat un fotometru, pentru a măsura  intensitatea lumini. Au utilizat și un ampermetru pentru măsurarea curentului care parcurgea filamentul. După sute de experimentări au ajuns la concluzia că filamentul trebuie să  fie în formă de spirală iar în interiorul  corpului din sticlă trebuie să fie vid.Menționez că sursa de energie era bateria electrică, iar numărul mare  de experiențe și  curenții mari duceau la descărcarea rapidă a acestora. Edison și Upton  imaginează și construiesc un dinam, un generator de curent continuu, rotit cu ajutorul unei  mașini cu abur. Cheltuise mulți bani. Numărul concurenților era în creștere. Concurența era mare. Edison nu se dă bătut. În seara zilei de 26 septembrie 1878 au reușit folosind un filament din platină-iridiu acoperit cu oxid de magneziu, a cărui rezistență electrică era de 3 ohmi, iar vidul era de 10^-6 atmosfere, o performanță pentru acele vremuri. Becul a luminat 14 ore.  Edison și echipa lui continuă căutările încă un an. În 28 noiembrie 1879  realizează un bec cu filament din  carton gros. Becul a luminat 40 de ore. Reușise. Se pare că atunci Edison ar fi spus: „ Geniul este 1% inspirație și 99% transpirație”. Fabrică 260 de becuri pe care le instalează în curtea și pe strada care ducea la gara  din localitate. Le aprindea în fiecare seară. Zeci de persoane priveau cu uimire minunea  făcută de Edison.

            Edison a inventat dar a știut să valorifice fiecare rezultat, fiecare brevet. Înființase deja „Societatea Edison pentru lumina electrică”. Putea fabrica, acum, becuri care funcționau timp de 550 de ore, adică puteau să lumineze timp de 60 de nopți.

            Pentru ca vestea despre marea lui realizare să ajungă cât mai departe, dar mai ales să fie văzută de câți mai mulți oameni, Edison  echipează o navă maritimă cu becuri și cu un dinam. Nava luminată feeric pleacă în lume. Ajunge la Rio de Janeiro, în Brazilia. Ajunge la Valparaiso, în Chile, apoi pe coasta vestică a Americii, la  San Francisco.

            Era un mare succes, dar Edison voia să cucerească New York-ul. Asaltul trebuia să fie bine pregătit. A modelat la scara 1:1, în jurul laboratorului său din Menlo Park,  un cartier: străzi, case, puncte de distribuție, rețele electrice îngropate, stâlpi  pentru 400 de  lămpi, adică  becuri, surse de alimentare cu energie, adică 11 generatoare de curent continuu, cunoscute multă vreme cu numele de dinam, siguranțe fuzibile pentru protejarea rețelei în cazul unui scurtcircuit.

            Succesul nu s-a lăsat așteptat.

În 1881 s-au vândut 35.000 de becuri.

O clădire situată pe Bulevardul 65 din New York a fost iluminată electric. Mii de oameni veneau la New York să vadă minunea.

A călătorit  în Franța,  să-și prezinte invenția la Expoziția Universală de la Paris. În  Pavilionul american   se construise un turn pe care s-au montat 20.000 de becuri care se aprindeau pe rând. A fost una dintre atracțiile expoziției.

A călătorit în Anglia unde un tânăr arhitect s-a ocupat de aranjarea becurilor astfel încât să pună în valoare avantajele și versatilitatea iluminatului electric. A  conceput un candelabru sub forma unui aranjament floral folosind  becuri de culori diferite. A imaginat o reclamă luminoasă, din becuri  care se aprindeau pe rând și care, la final, afișa numele Edison.

Edison avea 42 de ani și,  așa cum va declara mai târziu, a fost perioada cea mai fericită din viața lui.

Nu s-a oprit. A muncit și a inventat. A inventat și a aplicat.A aplicat și s-a bucurat.

La un moment dat a spus: „Dacă nu aș fi avut atât de multă ambiție și nu aș fi  încercat să fac atât de multe lucruri, aș fi fost probabil mai fericit, dar mai puțin folositor”.

S-a stins din viață la 18 octombrie 1931, la vârsta de 84 de ani.

Așadar, stimați ascultători, azi v-am spus povestea becului electric cu filament dar  și povestea omului Thomas Alva Edison care, la un moment dat, nota: „ Este ușor să inventezi lucruri minunate și să „aranjezi” să vorbească ziarele, dar necazurile  vin când încerci să perfecționezi invențiile  astfel încât să aibă valoare comercială”.

      Mențiune.

Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.