Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Anghel Saligny, primul inginer român președinte al Academiei Române

Azi  la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”,  aș vrea să vă impresionez cu câteva informații despre Anghel Saligny, primul inginer Președinte al Academiei Române.

Ca să ajung în satul meu, venind dinspre Craiova, trebuie să trec peste râul Motru. L-am traversat, de mult, cu podul umblător .Un fel de barcă cu fundul și capetele plate, legat de un lanț ancorat pe cele două maluri. Apoi s-a construit un pod din bârne de lemn, înlocuit în anii din urmă cu unul din beton.

Am traversat Dunărea cu bacul, pe la Calafat, pe la Bechet, pe la Zimnicea, pe la Călărași.

Am traversat Dunărea, cu trenul, pe podul de la Fetești-Cernavodă, construit sub coordonarea inginerului Anghel Saligny.

Anghel Saligny s-a născut la data de 4 mai 1854 în satul Șerbănești de lângă Tecuci. Istoria spune că părinții  săi,  se îndreptau spre Focșani, venind de la un Iarmaroc. La Șerbănești i-a prins o ploaie torențială, care a ținut câteva  zile la hanul din Șerbănești unde a venit pe lume copilul Anghel.

A urmat școala  în Focșani, la pensionul administrat  de tatăl său. După absolvirea liceului  s-a înscris la  Universitatea  din Berlin apoi, inspirat de dezvoltarea căilor ferate din Germania,   s-a mutat la o Școală Tehnică Superioară de lângă Berlin, unde a studiat despre construcția podurilor și a sistemelor hidrotehnice cu marii profesori ai  timpurilor respective. A obținut diploma de inginer în 1874 și a lucrat, timp de un an, la construirea căilor ferate din Germania.

În 1875  a revenit în țară și a lucrat la Serviciul de Poduri și Șosele din București, apoi la construirea  căii ferate Ploiești-Predeal. Istoria consemnează că  podurile construire de Anghel Saligny pe acest tronson însumează  1165 m, adică mai bine de 1 km.

             În perioada 1881-1883 s-a ocupat de înlocuirea podurilor  de cale ferată din lemn cu poduri metalice duble, pentru calea ferată și pentru șosea. Podul de la Cosmești, peste Siret, este funcțional și în prezent. Pe  partea de sus a podului circulă trenul, iar pe partea de jos circulă autovehicule rutiere.    Vă reamintesc, stimați ascultători, că un pod asemănător a fost folosit, până în 1970, pentru traversarea Jiului la Podari, lângă Craiova. Pe partea de jos circula trenul  Craiova-Calafat, iar pe partea de sus  era  șoseaua de legătură  dintre Craiova și sudul județului.

            În 1883 s-a pus problema construirii unui pod  pentru calea ferată peste Dunăre, în zona Fetești-Cernavodă, pentru asigura legătura directă cu provincia Dobrogea. S-a lansat o competiție, dar cele 8 proiecte depuse nu au întrunit exigențele impuse. După patru ani, în 1887, Anghel Saligny, care avea atunci 33 de ani, în calitate de Director al Direcției Generale a Căilor Ferate din România, primește misiunea de a se ocupa  de proiectarea și construirea podului peste Dunăre, la Cernavodă.            S-a documentat. A selectat ingineri de la Școala Națională de Poduri și Șosele, adică a făcut echipă cu foștii săi studenți. Proiectul a fost gata în trei ani, adică în 1890. Imediat s-a ținut licitația  pentru executarea podurilor, cu deschiderea de 100 m, o premieră la vremea aceea, care însumau o lungime de  km.

            La 14 septembrie 1895 podul Fetești- Cernavodă a fost inaugurat.        Prim Ministru era Lascăr Catargiu.

Este locul să menționez, stimați ascultători, că inginerii români din zilele noastre, uniți în Asociația Generală a Inginerilor din România, au decis ca ziua de 14 septembrie să fie declarată Ziua inginerilor și sărbătorită în fiecare an.

            Dar să revenim la Anghel Saligny și la podul de la Cernavodă.

            La inaugurare, podul de 4087,95 m, era cel mai lung  din Europa. Podul are 15 deschideri de 60 metri, 4 deschideri de 140 metri și o deschidere centrală, deasupra Dunării, de 190 metri. Este construit la 30 m deasupra apelor Dunării, pentru a permite navigarea vaselor fluviale.

            Deși povestea inaugurării podului este cunoscută,  o voi repeta  pentru că metoda de încercare, de verificare finală  este folosită și în prezent. Inaugurarea trebuia să inspire încredere celor care urmau să  călătorească cu trenul pe podul peste Dunăre. Mai întâi, un tren, compus din 15 locomotive, a traversat podul cu viteza de 60 km/oră. Apoi, un al doilea tren  cu vagoane pentru călători, în care se îmbarcaseră 400 de persoane, a traversat podul cu o viteză de 80 km/oră. La capul podului, cel dinspre Cernavodă, sunt amplasate, de o parte și de alta, statuile a doi soldați, doi Dorobanți, care ne amintesc de Războiul de Independență din 1877-1878.  Ca să vă impresionez,  vă reamintesc că, în tot acest timp, Anghel Saligny stătea într-o șalupă, sub pod, alături de colaboratorii săi.

            De altfel, cu ocazia unei întâlniri oficiale în care Anghel Saligny a fost lăudat, acesta a spus:„ Eu nu am așa mare merit în ceea ce s-a făcut, căci am avut în jurul meu elemente cu totul superioare, care m-au ajutat, și am avut norocul să găsesc asemenea colaboratori. Sunt sigur că fiecare dintre dumneavoastră, dacă ar fi avut același noroc, făcea cât și mine, dacă nu chir mai mult și mai bine ca mine”.

            Pentru ca povestirea mea să fie completă precizez  că în 1884 Anghel Saligny a fost numit profesor la Școala Națională de Poduri și Șosele din București. A ocupat acest post până la pensionare, în 1914, când a împlinit vârsta de 60 de ani. Unul dintre studenții lui a fost craioveanul Gogu Constantinescu. În 1925  George Țițeica spunea: „ a avut marele  merit …să dea încredere corpului ingineresc român în puterile lui, aceasta fiind o operă de înaltă  și prețioasă educație națională”.

            Anghel Saligny și-a demonstrat  valoarea prin proiectele și construcțiile realizate așa  că în 1892 a fost primit în Academia Română ca membru corespondent, iar în 1897 a  devenit membru titular. Acest moment este asociat cu întâmplare  emblematică pentru  modul în care este percepută activitatea inginerilor. Ei bine,  la ședința de titularizare în Academie,  Anghel Saligny nu a obținut numărul de voturi necesare pentru că nu avea  cărți și articole. În această situație Președintele Academiei Române  a organizat o excursie cu vaporul pe Dunăre la care au participat majoritatea membrilor. Când s-au apropiat de Cernavodă au fost invitați pe puntea vaporului să admire răsăritul de soare. Spre surprinderea  tuturor, au dat cu ochii de   frumosul și maestuosul pod metalic. Firesc, au întrebat cine l-a  construit, iar Președinte Academiei le-a  răspuns: „ Cel pe care l-ați respins la scrutinul de acum câteva zile”.

            În scurt timp, mai precis în zece ani, Anghel Saligny i-a convins pe membrii Academiei  de valoarea sa. Așa se face că în 1907  a fost ales Președinte al Academiei Române, fiind primul inginer care a ocupat această funcție. Iată ce a spus Anghel Saligny cu ocazia alegerii sale:„  Cu câteva zile în urmă mai mulți colegi binevoitori mi-au propus  să primesc  a fi ales președinte al instituției noastre. Am răspuns hotărât că onoarea aceasta este prea  mare pentru mine care, între dumneavoastră, nu sînt dintre cei mai vechi și că sunt alții care trebuie să aibă pasul înaintea mea. Acum, că ați avut indulgența să-mi acordați această onoare, primesc sarcina ce mi-ați încredințat-o și vă mulțumesc din toată inima, asigurându-vă că-mi voi da  toate puterile pentru propășirea acestei instituțiuni, care ne este atât de scumpă”.

            Vă reamintesc, stimați ascultători, că unul dintre obiectivele acestei emisiuni este de a oferi modele. Să-i apreciem pe oamenii care au făcut ceva  concret, durabil pentru țară și pentru neam, iar Anghel Saligny a făcut.

            Anghel Saligny  avut contribuții notabile în construirea porturilor fluviale și maritime. În 1884 a început proiectarea și amenajarea porturilor Brăila și Galați. În 1889 docurile și antrepozitele erau finalizate.

            Mai menționez doar  un exemplu.  Avizarea proiectelor pentru lucrările de șosele, căi ferate etc. era făcută de Consiliul Tehnic Superior, înființat încă din 1847, și condus de un Președinte care, de regulă era un om politic. Ei bine,  în perioada în care a fost Ministru Lucrărilor Publice, pentru câteva luni și, implicit, Președintele Consiliului Tehnic Superior, a modificat Statul Consiliului  astfel încât această funcție tehnică, de specialitate să nu mai fie ocupată de un om politic.

La finalul acestui episod, pentru consolidarea informațiilor despre Anghel Saligny, vă sugerez ca într-o sâmbătă  sau într-o duminică să faceți o excursie până la Vidin. Puteți să mergeți  cu mașina sau cu trenul. Ca să ajungeți la destinație o să traversați podul peste Dunăre. Podul a fost inaugurat în 2013. Trecuseră 118 ani de la inaugurarea podului  care poartă numele Anghel Saligny.

Mențiune.

Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.