Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Blaise Pascal, precursor al calculatoarelor mecanice și al transportului în comun.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, mi-am propus să vă  spun  povestea  fascinantă a francezului Blaise Pascal, precursor al calculatoarelor mecanice și al transportului în comun.

În zilele noastre, dacă trebuie să adunăm mai multe numere folosim un calculator  de buzunar, un calculator de birou sau telefonul mobil. În zilele noastre, dacă vrem să ne deplasăm într-un oraș folsim  tramvaiul, autobuzul sau metroul. Altfel spus, folsim mijlocele de transport în comun care funcționează după un program fix, cunoscut. Mijloacele de transport în comun se deplasezează pe trasee fixe, opresc în stații special amenajate. Biletul de călătorie are un preț accesibil. Oare cine a construit primul calculator? Cât de complicat era? Cât de ușor putea fi folosit? Oare cine și când   a imaginat sistemul de transport în comun. Ei bine,  răspunsurile la aceste întrebări, desigur particularizate, nunațte,  sunt legate de un singur om, francezul Blaise Pascal.

Blaise Pascal s-a născut în data de 19 iunie 1623 în localitatea  Clermont, din Franța,  care azi se numeşte Clermont-Ferrand. Tatăl său, Etienne Pascal era judecător în Clermont, dar avea şi preocupări în domeniul matematicii. Mama lui Blaise, Antoinette Begon, a murit când acesta avea trei ani.Tatăl său  considera că Blaise trebuie să înveţe mai întâi câteva limbi străine ( latina, greaca) şi abia mai târziu, după vârsta de 15 ani se poate ocupa şi de matematică.  Avea  opt ani când, în 1631, familia Pascal s-a mutat la Paris unde Etienne Pascal, tatăl lui Blaise, avea condiţii mai bune pentru a-şi continua  propriile cercetări în domeniul matematicii. Cu toate sfaturile tatălui său, Blaise era atras de ştiinţă. Avea   unsprezece ani când a  scris un scurt tratat despre vibraţia corpurilor şi  sunetele emise de acestea.  Într-o zi, pe când avea 12 ani i-a pus mai multe întrebări profesorului său de limbi străine despre geometrie, apoi a început să studieze singur şi în câteva săptămâni a învăţat multe proprietăţi ale figurilor geometrice. Mai mult, a reuşit să găsească o demnostraţie ingenioasă,  pentru  a arăta că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu 180 de grade, folosind un cerc înscris în triunghi şi  pliind vârfurile triunghiulu astfel încât acestea să se întâlnească în centrul cercului.Tatăl său, impresionat de aptitudinile lui Blaise, i-a adus o copie după lucrarea „Elementele”,  scrisă de părintele geometriei,  Euclid, prin anul  300 î.Hr, și care a influențat  evoluția matematicii din vremea sa.

După ce  Blaise Pascal a împlinit 14 ani , tatăl său l-a luat la întrunirile  organizate  de savantul francez Marin Mersenne. Din aceste întruniri a rezultat, în 1635, cu contribuţia cardinalului Richelieu, Academia Franceză. În 1639, pe când avea 16 ani , a prezentat la aceste întruniri câteva teoreme despre geometria proiectivă, domeniu care  tratează figurile geometrice din punctul de vedere al perspectivei şi  al liniei de orizont. Una dintre comunicările făcute se referă la triunghiul care, acum, îi poartă numele: triunghiul lui Pascal.

Nevoia de învață, spune un proverb!

În 1639 tatăl său a fost numit colector de taxe în Normandia şi familia Pascal se stabileşte la Rouen. Pentru a-l ajuta pe tatăl său  în calculul taxelor a imaginat  un calculator mecanic  numit mai apoi Pascaline. Avea 18 ani, în 1641, când a construit  prima sa  maşină de  calcul mecanică  cu roţi dinţate, care putea efectua  adunări şi scăderi ale numerelor  cu  şase cifre. A experimentat această maşină timp de patru ani, construind  peste 50 de prototipuri până să ajungă la soluţia finală pe care i-a făcut-o cadou cancelarului Pierre Séguier, membru al Academiei Franceze şi protector al acesteia. Unul dintre  prototipuri poate fi văzut  la muzeul Zwinger din Dresda. Deşi se cunoştea şi o altă maşină  asemănătoare, realizată  cu douăzeci de ani mai înainte,  în 1623, totuşi invenţia   l-a făcut cunoscut în lumea ştiinţifică.

Experienţe  cu lichide

Istoria spune că fântânarii din Florenţa au instalat o pompă pentru a scoate apa de la o adâncime de peste 10 m dar nu au reuşit. L-au consultat şi pe cunoscutul fizician Evanghelista Torricelli care, printr-o experienţă cu un tub umplut cu mercur, a pus în evidenţă  existenţa presiunii atmosferice. În 1646, Blaise Pascal, împreună cu tatăl său, a repetat experienţa lui Torricelli la diferite altitudini, cea mai convingătoare fiind  cea  organizată la Puy-de-Dôme. Aici este un vulcan stins cu înalțimea de  1465 m.

Blaise Pascal a observat că presiunea atmosferei scade cu înălţimea şi a dedus că în afara atmosferei Pământului este vid.  Blaise Pascal  s-a gândit că diferenţa de altitudine dintre două puncte poate fi măsurată cu ajutorul barometrului. A observat că lungimea coloanei de mercur este influenţată de umiditatea şi temperatura aerului, iar această observaţie  este   folosită și azi  în previziunile  meteorologice.

După aceste experienţe a redactat un Tratat despre vid  dar care nu a fost tipărit niciodată. În 1653 publică tratatul  „Despre echilibrul lichidelor” în care enunţă principiul transmiterii presiunilor în lichide care  spune că presiunea exercitată din exterior pe o porţiune din suprafaţa unui lichid aflată în repaus, într-un vas închis ermetic, se transmite prin lichid în toate direcţiile şi cu aceeaşi intensitate asupra pereţilor vasului în care se află lichidul. Plecând de la acest principiu  Joseph Bramah a inventat în 1795 presa hidraulică.

Moartea tatălui său, survenită în 1651, i-a schimbat mult modul de viaţă. S-a îndreptat spre filozofie şi  a scris o lucrare filozofică, Gândurile Les pensées, o colecţie de reflecţii asupra suferinţei omului şi încrederii în Dumnezeu. Este cunoscut pariul său : „dacă Dumnezeu există şi  sunt un bun  catolic, câştig viaţa veşnică supunându-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut“. În acelaşi context  s-a împrietenit cu  Cavalerul de Méré, un savant excentric, pasionat de jocurile de noroc. Aesta, cunoscându-i pasiunea pentru matematică, i-a propus să rezolve o problemă legată de jocurile cu zarurile şi care poate fi formulată astfel: doi jucători de valori egale doresc să întrerupă jocul înainte de a termina partida; dacă se cunoaşte numărul punctelor acumulate şi numărul  turelor pe care vroiau să le joace, se cere să se afle în ce proporţie trebuie să împartă miza jocului. Pascal i-a trimis această problemă  şi lui Pierre de Fermat. Pascal pornește de la ipoteza că toate feţele zarului apar „ la fel de uşor” pentru că  Dumnezeu doreşte aşa. Prin această ipoteză, completată cu corespondenţa purtată cu Pierre de Fermat, Blaise Pascal și-a adus o contribuţie importantă la calculul probabilităţilor.

Blaise Pascal s-a implicat și în rezolvarea problemelor  cetățenilor din Paris.

Istoria spune că în 1661, din inţiativa lui Blaise Pascal s-a organizat la Paris un serviciu  de transport urban cu vehicule  cu tracţiune animală, numite tramcar, care puteau transporta  8 până la 14 persoane.  Serviciul deservea 5 linii de transport, cu itinerarii fixe și orar fix. Prețul  unei călătorii era modic dar depindea de distanța parcursă, divizată în mai multe segmente. Pentru simplificarea plății, călătorul trebuie trebuia să pregătească suma potrivită.

Așadar, se poate spune că Blaise Pascal a fost un precursor al sistemului de transport în comun. Abia în 1775, adică după aproape 100 de ani, un englez ,  a  fost inventat  tramvaiul, vehiculul care circula pe șine.

 În ultimii ani ai vieţii a suferit de o tumoare malignă la stomac şi, la cererea sa , a fost internat la spitalul „Incurabili” din Paris, în compania săracilor..

S-a stins din viaţa în data de 19 august 1662 şi  este înmormântat în cimitirul St. Étienne-du-Mont  din Paris.

Ca recunoaştere a contribuţiilor sale  în hidrostatică şi în domeniul calculatoarelor, unitatea de măsură a presiunii  şi un limbaj de programare, poartă numele său – Pascal.

Așadar, stimați ascultători,  azi v-am povestit despre un om care ar putea fi numit fizician, matematician, inginer, filosof. A fost un om curios care a vrut să rezolve problemele pe care le întâlnea.

La finalul acestui episod vă sugerez să vă întrebați și să căutați răspuns la câteva întrebări:

• Cum funcționează o pompă cu piston?
• Cum funcționează a pompă centrifugă?
• De la ce adâncime poate să aspire apa o pompă centrifugă?
• Până la ce înălțime poate fi  ridicata apa de către o pompă centrifugă?

Mențiune.

Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.