Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Emanoil Bacaloglu-organizator al cercetării ştiinţifice din România.

Azi  la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, mi-am propus să discutăm despre începuturile organizării cercetării științifice în țara noastră, să vă povestesc despre Emanoil Bacaloglu.

Îmi amintesc uneori de profesorii din liceu. Îmi aduc aminte de mulţi dintre ei, în funcţie de context. Îmi aduc aminte de profesoara de fizică, Vlăduţ  Maria. Mică de statură. Tânără, dar aprigă. Îmi aduc  aminte de multe dintre exemplele  pe care ni le dădea pentru a înţelege mai bine  lecţiile de fizică. Spre exemplu influenţa vitezei de curgere  asupra temperaturii  aerului. Au trecut de atunci  aproape  cincizeci de ani, adică o jumătate de secol, dar ţin minte şi acum aceste exemple. Epopeea  fizicii în ţara noastră este legată de profesorul Alexe Marin, născut la Craiova  şi de Emanoil Bacaloglu, autor al primelor lucrări ştiinţifice  româneşti de fizică, matematică şi chimie, organizator  al cercetării ştiinţifice din România.

Emanoil Bacaloglu s-a  născut la data de  29 aprilie  1830  în  Bucureşti. Avea o miopie accentuată la care se adăuga o rezistenţă scăzută la maladiile care, în vremea aceea, se ţineau lanţ. Părinţii se întrebau dacă va supravieţui.A  fost elev la Colegiul  Sf. Sava, atât în cursul elementar  cât şi în cursul mediu.Unii dintre cei mai cunoscuţi mentori ai săi au fost Petrache Poenaru şi Alexe Marin  care a publicat în 1842 , la Bucureşti, celebra lucrare “ Moş Pătru  sau învăţătorul  de sat”. Spun celebră pentru că ea este cunoscută de  mulţi dintre noi  din povestirile profesorilor noştrii de fizică. Şi-a făcut o cultură ştiinţifică foarte solidă ca autodidact. De multe ori a asistat şi la experineţele de chimie făcute de profesorul său Alexe Marin, născut la Craiova. Ca elev de liceu a dat lecţii de matematică în particular unor copii  din familii mai bogate, iar banii câştigaţi i-a strâns pentru a-şi  putea plăti, mai târziu, studiile în străinătate.

              În 1856  s-a înscris la Universitatea din Leipzig unde a studiat în special matematica, fizica, chimia. După un an a plecat la Paris, la Universitatea Sorbona. A trebuit să susţină, mai întâi, bacalaureatul  de tip francez, apoi a fost admis la Facultatea de ştiinţe. Se face repede cunoscut în lumea matematicienilor prin trei  lucrări publicate în 1857. Într-una dintre ele   „Despre curbura suprafeţelor” , publicată la Berlin,  a abordat o  temă de actualitate la vremea respectivă  şi a propus  o formulă originală, utilizată în studiul fenomenelor capilare. Matematicianul Alessandro Terracini  a numit-o „curbura lui Bacaloglu”, deoarece era prima  expresie a curburii care  nu se mai anula  pentru suprafeţele desfăşurabile. Mai mult, este prima sintagmă  cu numele unui român care s-a impus în terminologia ştiinţifică internaţională. În 1858 obţine  diploma de licenţă în fizică la Paris. Se reîntoarce la Leipzig pentru a se specializa în  chimie aplicată, geomagnetism, cristalografie.

 In 1861 vine la Bucureşti, fiind numit profesor de chimie la Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, organizată de medicul Carol Davila. În anul 1862 ţine primul curs de matematică superioară din Principate, fiind puţin timp după aceea, în 1864, cel dintâi profesor de fizică al Universităţii din Bucureşti, funcţie pe care o deţine pînă în 1891. Organizează aici „Cabinetul de fizică”, adică laboratorul de fizică al Universităţii, cel mai bine înzestrat din acea vreme. A publicat primele lucrări româneşti de matematică, fizică şi chimie punând bazele terminologiei noastre în aceste domenii şi a avut contribuţii originale în geometrie şi optică.

              Din anul 1863 până în 1883 , Emanoil Bacaloglu a predat cursuri de fizică, fizică industrială, chimie la Şcoala de Drumuri şi Poduri din Bucureşti. În 1883  demisionează şi rămâne numai la Universitatea din Bucureşti.

              A făcut cercetări şi în domeniul instalaţiilor de iluminat. A studiat diferite tipuri de  generatoare electrice şi corpuri de iluminat. S-a documentat pe această temă şi a vizitat,  în 1882 şi 1883, expoziţiile organizate la München. Concluziile le-a inclus într-un raport prezentat  guvernului. Vă reamintesc că  deşi cercetările în acest domeniu au început în 1841, abia în 1879  Thomas Alva Edison a prezentat o lampă  cu filament din celuloză carbonizată, iar în 1880 pachebotul Columbia  a fost echipat cu becuri electrice cu incandescenţă. Vă reamintesc că în 1882 a fost introdus iluminatul electric în Bucureşti  pentru Palatul Cotroceni, exteriorul Teatrului Naţional şi Grădina Cişmigiu. Aşadar, Emanoil Bacaloglu  era puternic ancorat în realitate.

              A inventat  două tipuri de comutatoare şi un dispozitiv pentru variaţia rezistenţei electrice, fabricat apoi în serie la Viena. Avea nevoie de aceste dispozitive în laboratorul său de fizică.

 În 1879, 29 iunie,   a devenit  membru  al Academiei Române.

A rămas în amintirea multora dintre  marii oameni de ştiinţă din ţara noastră sau din străinătate. Spre exemplu, Dragomir Hurmuzescu, al cărui nume este legat de începutul radiofoniei în România cu bine cunoscuta frază   „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti “  şi-l aminteşte ca „..un bărbat mic de statură, întotdeauna îngrijit îmbrăcat, care vorbea clar şi metodic, într-o limbă românească care se ferea de neologisme improprii graiului nostru. Se impunea studenţilor prin vastitatea cunoştinţelor sale, dar şi prin blândeţea sa, gata mereu să vină în ajutorul celor care se aflau în nevoie. Ajunseseră studenţii să-i imite şi vorba şi portul”. Dimitrie Sturza, multă vreme secretar general al Academiei Române, spunea :„Bacaloglu a fost exclusiv omul ştiinţei şi al şcoalei”. Fizicianul Constantin Bedreag, îl caracteriza ca  „Fizician prin carieră, matematician prin vocaţie”.

 A fost primul om de ştiinţă român din secolul  XIX specialist în trei discipline: matematica, chimie şi fizică. Un savant cu cunoştinţe enciclopedice. Această pregătire i-a  permis să  formuleze şase principii privind universalitatea cauzelor: universalitatea materiei şi a energiei; conservarea materiei şi a energiei; universalitatea mişcării;  corelaţia forţelor; transformarea şi echivalenţa forţelor.

Emanoil Bacaloglu a îmbinat mereu activitatea ştiinţifică   cu activitatea  socială şi culturală. Se menţionează, mai întâi, că, în 1848, la vârsta de 18 ani, a luat parte la mişcarea revoluţionară din Ţara Românească.   Este membru fondator al Ateneului Român (1866), instituţie culturală de mare prestigiu. Încă din 1862 înfiinţează o societate ştiinţifică, care însă, datorită condiţiilor din acele timpuri, nu a avut decât o scurtă existenţă. Când, în 1890, iniţiativa a fost reluată, Bacaloglu a devenit primul preşedinte al „Societăţii de Ştiinţe Fizice”. Din aceste motive Emanoil Bacaloglu  este considerat primul organizator al învăţământului de fizică din ţara noastră. A desfăşurat o activitate rodnică de răspândire a cunoştinţelor  ştiinţifice prin broşuri de popularizare şi prin conferinţe. Învăţase metoda de la magistrul său, Alexe Marin.

În 30 august 1891 se întorcea cu trenul de la Frankfurt pe Main unde vizitase Expoziţia de electricitate. Nu a mai apucat să ajungă la Bucureşti. A murit în tren.

Așadar, stimați ascultători, azi v-am prezentat, pe scurt activitatea profesională a „unui om al științei și al școalei”, omul care a deschis drumul cercetărilor în științele fizice.

La finalul acestui episod va îndemn ca într-o zi de lucru să vizitați un laborator de fizică dintr-o școală din Craiova. Discutați cu Directorul școlii și cu profesorii de fizică, apoi mergeți cu ei într-un laborator de fizică. Asistați, alături de elevi, la o experiență și o discuție despre fizică.

Vă îmboldesc, prin vorbele mele, ca într-o zi de lucu, să vizitați un laborator de fizică sau de chimie din Universitatea din Craiova. Discutați cu Decanul Facultățiide Științe, cu profesorii de fizică sau de chimie, apoi mergeți cu ei într-un laborator de fizică sau de chimie. Asisați, alături de  studenți, la o expriență și o discuție despre fizică sau despre chimie.

Vă îmbii, prin vorbele mele, ca într-o zi de lucru să discutații cu profesori de matematică de la Universitatea din Craiova. Ve-ți afla că științele matematice din urbea noastră, prin rezultatele obținute, plasează școla din Craiova printre primele 500  din lume.

Mențiune.

Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.