Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Traian Lalescu, creatorul teoriei  ecuațiilor integrale.

Azi  la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre

matematicianul Traian Lalescu,  creatorul teoriei ecuațiilor integrale.

            O stradă din Craiova, cartierul Rovine, poartă numele Traian Lalescu.

            Strada Traian Lalescu pornește din Bulevardul Decebal, traversează strada Dezrobirii apoi, până în urmă cu ceva timp, se înfunda. De curând s-a finalizat străpungerea în Calea București.  Zona este, acum, mai luminoasă, mai impunătoare. Parcă s-a produs un miracol generat de forța matematicianului al cărui nume este purtat de această stradă, Traian Lalescu.

Traian Lalescu  s-a născut  la data de 12 iulie 1882  la București dar primele două clase gimnaziale le-a urmat la Craiova. În 1903 Traian Lalescu se înscrie  la facultatea de Științe a Universității din București, secția de Matematici. Obține titlul de licențiat în 1905 după care pleacă la Paris, la celebra Universitate Sorbona. La 28 februarie 1908 şi-a susţinut, la Sorbona , teza de doctorat cu titlul Asupra ecuațiilor lui Volterra   care  va fi considerată prima contribuţie de seamă în domeniul ecuaţiilor integrale şi, prin aceasta, Traian Lalescu este  unul dintre  fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale.  A publicat, în 1911, cel dintâi tratat din lume despre  ecuaţiile  integrale, intitulat Introducere la teoria ecuaţiunilor integrale. A elaborat  studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.

Spirit practic, Traian Lalescu a fost atras de inginerie. A funcţionat, o vreme, după 1912, ca asistent la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele dar a urmat, în 1915, şi un curs de electricitate, predat de  craioveanul Nicolae Vasilescu-Karpen.  În perioada şederii la Paris, a obţinut şi diploma de inginer la Şcoala Superioară de Electricitate. El convinge Ministerul Lucrărilor Publice  să înfiinţeze o Şcoală Politehnică şi la Timişoara devenind, la data de 15 noiembrie 1920 primul Rector al Școlii Politehnice din Timișoara..

Viziunea lui Traian Lalescu depăşea graniţele matematicii. El a generat un stil de viaţă, a creat modele pentru cei tineri. Desena frumos, cânta la violoncel, traducea din italiană. A fost  bun prieten cu Tonitza, Medrea sau Zamfiropol-Dall. Câţiva ani  l-a găzduit pe tânărul craiovean Corneliu Baba, marele pictor de mai târziu.

    Avea un adevărat cult pentru teatru, fiind bun prieten cu Victor Eftimiu, soţii Bulandra, Mişu Fotino. În februarie 1916, din iniţiativa  unui grup de studenţi şi profesori din capitală, a luat fiinţă Clubul Universitar Bucureşti,  ulterior Sportul studenţesc, iar Traian Lalescu  a fost  primul preşedinte. În acea perioadă era membru în Comitetul Central al forului  conducător al sportului românesc. El a iniţiat şi înfiinţarea unei grupări sportive a Şcolii Politehnice din Timişoara.

În anii 1918 – 1919, ca trimis al  Guvernului României la Paris, a  susţinut   unirea tuturor românilor. A scris numeroase lucrări privind istoria matematicii în România. Printre acestea „Viaţa şi activitatea lui Gheorghe Lazăr”. Traian Lalescu și-a dat seama că manualele   de matematică, scrise de Gheorghe Lazăr și  rămase în manuscris, au adus o contribuție esențială la formarea limbajului matematic românesc. Din acest motiv Traian Lalescu a publicat „Trigonometria”  scrisă de Gheorghe Lazăr,  pe la 1820, în care acesta introducea, în limba română, noțiunile de sinus și cosinus.

Traian Lalescu considera că  o generație trebuie să fie educată pe toate planurile. În vremea aceea, adică prin 1920, se discuta despre teoria relativității, elaborată de Albert Einstein. Mulți discutau, puțini înțelegeau. De aceea publică în  Revista „Cugeul românesc” , din februarie 1922, o revistă de cultură generală, articolul „Convorbiri relativiste”. Aplică o  metodă euristică literară și  își imaginează  discuțiile, convorbirile,  trei convorbiri, dintre câțiva oameni obișnuiți despre teoria  relativității: un filosof, un inginer, un profesor, un cetățean curios, un matematician atipatic, un invitat, o doamnă.

Tot pentru educarea  contemporanilor săi publică articole accesibile despre telegrafia fără fir,  despre zborul avioanelor, despre manuscrisele grecești de matematică  din Țările Române.

            În 1919, s-a organizat la Paris, Conferința de Pace care avea pe ordinea de zi și problema Banatului. În acest context, Traian Lalescu elaborează lucrarea „Problema etnografică a Banatului”,  bazată pe două argumente:  un argument de ordin istoric și un argument de ordin statistic. Traian Lalescu analizează fiecare  comună din Banat prin prisma naționalității predominate și, în felul acesta, lămurește … problema etnografică a Banatului.

S-a implicat în viața comunității.

A fost deputat de Caransebeş şi raportor general al bugetului statului,  pentru anul 1925, în guvernarea Brătianu. Raportul a fost considerat cel mai bun din întreaga  istorie a vieții parlamentare românești de până atunci. Un martor ocular menționa: „ În momentul în care Lalescu venea la tribună se instaura o atmosferă de sărbătoare. Certurile și replicile de mahala încetau brusc și toți, indiferent de apartenența de partid, urmăreau cu atenție  argumentele de nivel universitar propuse de Lalescu”.

O să vă povestesc o întâmplare din vremea în care era deputat.

Tatăl lui Traian Lalescu era din satul Cornea, de lângă Caransebeș, din Banat. Prin 1926, un om din Cornea, Șandru Văsălie, a intrat într-o încurcătură cu un cazan de țuică. A primit o amendă usturătoare. Un vecin i-a spus:

-Du-te la domn profesor, e om mare la București. Poate multe. Intră și în foc pentru bănățenii lui.

            Traian Lalescu l-a certat mai tare decât cei de acasă, apoi a plecat. La întoarcere i-a spus:

• Măi Văsălie, poți să te întorci acum la Cornea, mi-a pus obrazul pentru dumneata, că am vorbit unde  trebuia și ți-au șters amenda. Da’, dacă aud că te mai ții de prostii, cu gura mea le spun să-ți dea amendă dublă”

      După câțiva ani, Văsălie Șandru a aflat, de la Primar, că amenda fusese plătită de Traian Lalescu.

Vă reamintesc, stimați ascultători, că unul dintre obiectivele acestei emisiuni este de a oferi modele de comportament. Citatul anterior este relevant, povestea cu Văsălie este pilduitoare pentru comportamentul  unui deputat.

În 1927    s-a îmbolnăvit de  pneumonie. Boala a evoluat  rapid așa  că, în anul următor, în 1928, merge în străinătate pentru tratament. Fără rezultat. În vara anului 1929 se reîntoarce la Bcurești. Iată cum descrie fiul său, cel mai mic, tot cu numele de Traian, momentul reîntâlnirii :„În după amiaza când ne-am dus să-l  primim la gară, eu nu puteam desprinde ochii de pe un scaun cu roți care ne-a însoțit tot timpul pe peron. După ce s-a oprit trenul, pe peron, întâi, a coborât bunica. Pe tata cu greu l-au dat jos din vagon, aproape că  nu l-am recuoscut, mai rămăsese o umbră. L-au așezat în scaunul cu roți”.

Pe drum, spre casă, Traian Lalescu  privea pe geamul  mașinii. Trecând prin dreptul unui teatru a văzut  afișul spectacolului din acea seară, intitulat  „Ca la mama acasă”. Traian Lalescu a comentat cu voce tare :

• „Au dreptate ăștia. Nicăieri nu e mai bine  „ca la mama acasă” !

 După două săptămâni s-a stins din viață, la numai 47 de ani, în plină putere de creație ştiinţifică.

 Pentru a omagia personalitatea sa,  mai multe licee din ţară poartă numele „Traian Lalescu”, iar  câte o  stradă din Timişoara, Craiova, Reşiţa, Oradea  se numeşte Traian Lalescu.

Începând cu anul 1985 a fost organizat anual un concurs interjudeţean de matematică, pentru elevii de gimnaziu şi liceu din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. În mediul universitar se organizează  concursuri  de Mecanică teoretică, de Bazele electrotehnicii care poartă numele de  „Traian Lalescu”.

Din anul 1990 a fost membru post-mortem al Academiei Române. La intrarea în Politehnica din Timişoara este plasat bustul lui Traian Lalescu, făcut de prietenul său, sculptorul  Corneliu Medrea, în 1930.

La finalul acestui episod, pentru consolidarea informațiilor despre Traian Lalescu, vă îmboldesc, vă îmbii, să faceți o plimbare pe strada Traian Lalescu din Craiova.

Într-o  sâmbătă sau într-o duminică, duceți-vă până la Facultatea de Mecanică, până  la bustul lui Ștefan Velovan, venit și el din părțile Caransebeșului, de la  Rusca Montană. Mergeți spre Moara lui Drugă. Dacă n-ați fost  în ultima vreme pe aici, o să fiți surprinși de modul în care strada Traian Lalescu, leagă  acum Bulevardul Decebal cu Calea București.  Dacă ați ajuns aici, restul o să descoperiți, cu bucurie, singuri.

 Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.