Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Alexandru Buia, fondatorul Grădinii Botanice din Craiova.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc 

                        despre Alexandru Buia- fondatorul Grădinii Botanice din Craiova.

                        Trecem adesea pe strada Iancu Jianu fie că urcăm dinspre strada Brestei

spre strada Nicolae Titulescu, sau la coborâm. Ne-am obișnuit cu existența Grădinii

Botanice, iar vegetația bogată ne face să credem că acest peisaj este așa  de sute de ani.

            Și totuși, în urmă cu 75 de ani, adică o viață de om, peisajul arăta altfel.

 Schimările, inclusiv schimbarea peisajului, este legată de oameni.  Schimbarea de

pe strada Iancu Jianu a fost generată de înființarea Facultății de Agronomie,

adică de împlinirea unui vis al oamenilor din Craiova. În Proclamația  de la Islaz,

document legat de numele lui Nicolae Bălcescu și de  localitatea situată la vărsarea

Oltului în Dunăre, oamenii și-au scris, în 1848, mai multe dorințe printre care

instrucțiune egală apoi o Universitate la București  și la Craiova. Au trecut 100 de

ani pentru ca visul oltenilor să devină realitate. În 5 aprilie 1947 s-a dat o

lege pentru înființarea Universității din Craiova. Legea prevedea mai multe facultăți dar, până la urmă, s-a înființat, în martie 1948 numai Facultatea de Agronomie.

            Unul dintre oamenii care contribuit la dezvoltarea învățământului superior agricol din Oltenia a fost și Alexandru Buia.                                      

Alexandru Buia  s-a născut la  data de 23 martie 1911 în localitatea  Sângeorz-Băi, mai demult Sîngeorzul Român, o localitate frumoasă, situată pe malul  Someşului Mare. Localitatea este atestată documentar din 1245.   A aparţinut  din 1762  pînă în 1851 Districtului Grăniceresc Năsăudean, cunoscut şi sub numele de  Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr.17.A fost al zecelea copil dintr-o familie cu            unsprezece copii .A urmat  Liceul  din Năsăud, a cărui clădire a fost construită în 1888 şi la a cărui fondare a contribuit şi bunicul academicianului Grigore Moisil. Pe perioada studiilor liceale  a primit o bursă din fondurile grănicereşti. A absolvit liceul în 1929. Profesorii l-au remarcat şi l-au comparat cu alt om important al locurilor năsăudene, Florian Porcius ( 1816-1906), unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti, membru al Academiei Române  din 1882. Poate de aceea l-au îndemnat să se înscrie la Academia de Înalte Studii  Agronomice din Cluj. Poate şi pentru că un alt ilustru năsăudean, Iuliu Prodan, profesor  la catedra  de botanică descriptivă şi fitopatologie  de la Academie , fusese profesor secundar la Liceul din Năsăud.       

          Şi aici a fost  remarcat  pentru  sârguinţa cu care învăţa, pentru  altruismul manifestat în toate împrejurările, pentru calităţile de organizator şi orator. Aşa se  face că , în perioada studiilor universitare, a devenit  Preşedinte al Asociaţiei Studenţilor  din Centrul Universitar Cluj şi a participat, în 1934, la Congresul  Internaţional al Studenţilor ţinut la Veneția.

          La terminarea studiilor universitare, în 1934, a obţinut diploma de inginer agronom cu distincţie şi  a fost numit  asistent la  catedra de Botanică şi Fitopatologie, condusă de profesorul Iuliu Prodan.  Sub  îndrumarea acestuia  îşi elaborează teza de doctorat cu titlul „Cercetări asupra Cuscutelor  din România” , susţinută în 1938 şi publicată un an mai târziu, în 1939. O lucrare valoroasă, continuată mai apoi în cercetările sale,  în cadrul căreia a descoperit mai multe unităţi sistematice noi pentru ştiinţă şi care îi poartă numele. Iată numai câteva: Cuscuta  basarabica Buia, Cuscuta prodani Buia. Această lucrare  îl situează printre puţinii monografi din lume ai genului Cuscuta dar l-a recomandat, ştiinţific vorbind,  pentru ocuparea, în 1940, a postului de profesor suplinitor la Catedra de Botanică sistematică, anatomie şi  fiziologie vegetală, iar apoi, în 1943  ca profesor titular. În acea perioadă a elaborat şi publicat, în 1948, cursul de  „Botanică sistematică”. Calităţile sale  profesionale şi de bun organizator  l-au propulsat, de asemenea, din 1945,  în funcţia de Decan al Facultăţii de Agronomie din Cluj,   Era o personalitate  cunoscută în lumea botaniştilor când, în 1948, a fost solicitat de Ministerul Învăţământului Public   să vină la Craiova pentru organizarea  Institutului Agronomic şi dezvoltarea învăţământului botanic,  a învăţământului agronomic în Oltenia. Acum, după 77 de ani de la începuturile învăţământului agronomic la Craiova, se poate spune că profesorul Alexandru Buia şi-a îndeplinit cu brio misiunea de apostolat.

          A editat monografia  „ Flora Olteniae Exsiccata”. A publicat, în 1961 şi 1962 , „Elemente de morfologie vegetală”, cursul de „Morfologia plantelor”, a participat la elaborarea mai multor monografii, apărute după  decesul său. Este vorba de tratatul de       „Botanică agricolă” , apărut în 1965, de cursul „Botanică” apărut în 1967 sub coordonarea lui Mihai Răvăruţ, de „Flora mică a României” , lucrare coordonată de magistrul său, Iuliu Prodan şi care a apărut în trei ediţii: 1958, 1961 şi 1966.                                

Din 1955 şi până în 4 octombrie 1964 , când a trecut în nefiinţă  a fost Rector al Institutului Agronomic „Tudor Vladimirescu” din Craiova .    

Grădina Botanică – Alexandru Buia.        

Una dintre realizările de primă importanţă ale profesorului Alexandru Buia a fost Grădina Botanică. Nu trebuie să uităm că a venit de la Cluj unde  şcoala de botanică are rădăcini puternice. Alexandru  Buia, ca de altfel toţi marii botanişti, ştia că fără o grădină botanică şi un herbar ştiinţific nu se poate asigura un învăţământ superior de  nivel mondial. Înfiinţarea Grădinii Botanice din Craiova a fost rezultatul implicării  mai multor persoane cu putere de decizie din Craiova şi din regiunea Oltenia, a fost rezultatul implicării afective a cadrelor didactice, a studenţilor şi a salariaţilor Institutului Agronomic, dar persoana catalizatoare a acestor energii a fost profesorul Alexandru Buia.

Mai întâi  s-a obţinut aprobarea Ministerului Agriculturii, care a asigurat şi finanţarea iniţială a lucrărilor de amenajare, pe baza  Memoriului elaborat de oamenii care lucrau în Catedra de Botanică, Fiziologie vegetală și Cultura Plantelor semnat de Al. Buia, I.Gr.Mihăilescu, I.Safta, N.Oprean, Patega Brumaru și V. Junou. În memoriu se propunea amenajarea unui teren pentru sportul universitar. Se mai menționa unicitatea conducerii din punct de vedere științific, didactic, practic și administrativ.

 Apoi, administraţia locală,  a  repartizat Institutului Agronomic  terenul Parcului „ 7 Noiembrie- Fântâna Jianu”, format din două parcele: una întabulată pe strada Lev Tolstoi, nr.24, actuala stradă Iancu Jianu, și a doua întabulată pe strada Comuna din Paris, nr.26, actuala strada Constantin Lecca.

Documentele  de primire au fost semnate  de prof.I.Lungu – Directorul Institutului Agronomic, prof.I.Maxim- Decanul Facultății de Agronomie și Alexandru Buia în calitate de responsabil al Grădinii Botanice.

Profesorul Buia  s-a implicat direct în elaborarea  proiectului de amenajare a Grădinii şi a prevăzut toate sectoarele unei grădini botanice universitare. Terenul inţial era plat, iar pentru crearea condiţiilor ecologice  a fost necesară  amenajarea unui microrelief  specific  cu înălţimi  cuprinse între 1,5 şi 30 m. Mai mult, folosind apa  colectată din izvorul fântânii Jianu, construită de Hagi Stan Jianu în jurul anului 1800, s-au amenajat 3 lacuri, cu o suprafaţă totală  a luciului de apă  de 0,3 ha. Această amenajare a permis cultivarea de specii autohtone şi exotice, erbacee şi lemnoase.             

În plus,  Institutul Agronomic, care atunci se numea „Tudor Vladimirescu”,  a construit și câteva sere pentru plante ecuatoriale,  tropicale și subtropicale.

În 1953 Grădina Botanică a fost deschisă pentru craioveni, pentru vizitatori, alăturându-se celor din Iași, deschisă în 1856, București, deschisă în 1860 și Cluj, deschisă în 1920.

Ca dovadă  recunoașterii contribuției  fondatorului  Grădinii Botanice, în 13 martie 2002, conducerea Universității din Craiova a decis ca aceasta să poarte numele „Alexandru Buia”.

La  finalul acestui episod, vă recomand ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să  vizitați Grădina Botanică din Craiova. Nu uitați să vizitați și serele pentru plante ecuatoriale, tropicale, subtropicale dar și multe alte  plante. Ajunși în zona  serelor o să descoperiți ușor bustul profesorului Alexandru Buia.

Mențiune.

Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.