Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Constantin Nicolăescu Plopșor, arheologul care a descoperit mastodontul de la Stoina.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre

Constantin Nicolăescu Plopșor- arhelogul care a descoperit mastodontul de la Stoina.

Constantin Nicolăescu, s-a  născut la data d 20 aprilie 1900 în satul Plopșor, situat pe drumul dintre Craiova și Plenția. Deși localitatea  Plopșor  este situată pe linia principală dintre Craiova și Cetate,  nu este centru de comună.

Tatăl său, Stan Nicolăescu,  boier cu ceva stare în satul Plopșor, nu i-a acordat mare atenție copilului  Constantin pentru că era foarte slab și, spre desosebire de ceilalți copii, nu-l putea  ajuta la treburile  de pe moșie. Constantin își instalase un hamac într-un nuc și citea cât era ziua de lungă. Bunicul din partea mamei, Polina, a fost  Dinică Schileru,  primul țăran care a făcut parte din  Divanul Țării, din Parlamentul României  (1879- 1916). Dacă mergeți cu mașina  de la Filiași la Târgu Jiu, o să observați câteva panouri cu  chipul și numele lui Dinică Schileru.

Constantin Nicolăescu a urmat cursurile primare la Școala Obedeanu. După absolvirea  Liceului Carol I din Craiova, în 1920, s-a înscris la  Facultatea de Istorie-Geografie a Universității din București.

În vacanțe venea la moșia tatălui său, din Plopșor, și își petrecea timpul citind  în hamacul montat în nuc. Aici, la Plopșor, în vacanțe, a cunoscut-o pe viitoarea soție, Maria, care era  rudă cu  boierul Stan Nicolăscu. Istoria spune că, deși între cei doi era dragostea mare, Maria n-a vrut să se mărite cu Constantin  până nu și-a terminat studiile și  i-a arătat diploma de licență. Cred că este momentul să vă reamintesc că unul dintre obiectivele acesti emisiuni este de  a oferi tinerilor modele pentru viață. Este important ca partenerii de viață să se îndemne reciproc, să se suțină reciproc în evoluția profesională, în dezvoltarea personală, cum se spune  acum

Maria, soția lui Constantin, era foarte harnică și pricepută în gătitul mâncărurilor, motiv pentru care era apreciată de socrul său, Stan Nicolăescu, tatăl lui Constantin Nicolăescu, care le-a dat o bucată de pământ pe care și-au construit un conac, în mijlocul câmpului.

Constantin și Maria au avut patru copii, o fată, Mira, și trei băieți.Unul dintre băieți, Dardu Nicolăescu-Plopșor, i-a călcat pe urme, devenind cu cunoscut paleoantropolg. Fata, Mira,  a aboslvit, în 1949, Facultatea de Arte Plastice, iar lucrarea ei de absolvire, o sculptură, intitulată „Dragobetele, ziua împerecherii păsărilor”  reprezentând două păsări stilizate, a fost expusă, într-un timp, în Complexul Lacul  Tei din București.
        Una dintre primele descoperiri se referă la oasele  unui animal preistoric, a unui mastodont, un mamut. Iată povestea acestei descoperiri. Prin 1925, câțiva copii din Stoina, acum în județul Gorj,  fiind cu vitele la păscut, se jucau în vâlceua  Nanului,  săpând într-un mal din nisip. A găsit un os mare de mastodont pe care l-au dus  învățătorului din sat, Ioan Petrescu, iar acesta l-a dus la școală. Apoi, cu ajutorul copiilor, au mi scos și alte oase. Doi ani mai târziu, în 1927, Prefectul județului Dolj le-a trimis Primarilor un chestionar. Una dintre întrebări se referea la descoperirea  de obiecte istorice îngropate în pământ, inclusiv oase de mamifere preistorice. Răspunsul primit  de la Stoina, care atunci aparținea de județul Dolj, de la învățătorul D. Hobeanu, l-a determinat pe Constantin  Nicolăescu-Plopșor să vină la Stoina  cu o echipă de arheologi.

Oasele au fost curăţate. Scheletul mastodontului a fost reconstituit fiind expus la Muzeul de Științe ale Naturii din Craiova, situate pe strada Popa Șapcă. Cea mai importantă piesă din patrimonial Muzeului, descoperită de Nicolăescu-Plopșor, este expusă chiar în sala de la intrarea în muzeu.

Această descoperire a fost descrisă de către C.S.Nicolăescu-Plopșor și Marin Demetrescu într-o broșură, cu titlul „Mastodontul de la Stoina-Dolj”, tipărită în 1929 la Editura  Scrisul Românesc din Craiova.

Activitatea de arheolog presupune să mergi pe teren, să mergi pe cocaluri. Nicolăescu-Plopșor   intra ușor în vorbă  cu oamenii pe care îi întâlnea. De la ei, de la oameni, a aflat legende, a aflat povești  pe care, apoi, le-a dat mai departe cititorilor. În 1928 a publicat, la Editura Tiparnița din Craiova, cartea „Povești oltenești”, republicată la Editura Scrisul Românesc în 1975. A scris povestea lui Iovan Iorgovan sau  Tivisoc și Tivismoc, copii nenăscuți ai lui Păcală.

A înființat, în 1966, Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie Craiova al Academiei Române care a devenit, între timp, Institutul de Cercetări Socio-Umane Constantin Nicolăescu-Ploșor, cu sediul  în Craiova, pe strada Unirii nr.68, vis-a-vis a Biserica Mântuleasa.

Pentru activitatea depusă și rezultatele obșiniute, în 21 martie 1963, a fost primit în Academia Română ca membru corespondent.

Timp de un an, în 1967, a fost profesor la  Universitatea din Craiova, proaspăt înființată, aș putea spune chair reînființată, în 1966.

A locuit  pe strada care acum îi poartă numele C.S.Nicolăescu-Plopșor, în blocul conscut de craioveni pentru frizeria  care a funcționat mult timp aici, Frizeria Ciufulici. Se plimba prin English Park. Era inconfundabil cu pletele și barba lui.

Istoria spune că în 1936 a participat la un Congres internațional de istorie organizat la Londra. Făcea notă distinctă prin ținuta vestimentară, prin barba patriarhală și pletele haiducești. A doua zi, ziarele din Londra i-au publicat fotografia  însoțită de următoarul text: „ C.S. Nicolăescu Plopșor arheolog? Da. Înseși figura sa nu dezminte omul paleolitic!”

Unul dintre studenții lui Constantin Nicolăescu-Plopșor,  Lucian Roșu, absolvent al Liceului Frații Buzești din Craiova, ajuns profesor la Universitatea de Vest din Michigan din SUA, a scris o carte, o broșură de 80 de pagini, intitulată „ Cu C.S. Nicolăescu-Plopșor prin veac”. Cartea se găsește la Biblioteca Universității din Craiova.

Iată ce spunea Lucian Roșu despre corectitudinea  științifică a lui Constantin Nicolăescu-Plopșor: „Îmi amintesc că la o discuție nocturnă, i-am prezentat un punct de vedere personal privind cronologia paleoliticului superior din România, punct de vedere format în urma crcetărilor personale de la Ocna Sibiului și, în colaborare, de la Ohaba Ponor. Deși această opinie venea în contradincție cu opina s publicată, mi-a  replicat: „Știi ce? Pune mâna și scrie  ce mi-ai spus și publică imediat. Era în 1964”

Lucian Roșu continuă povestea și spune : „Au trecut anii și opinia mea a fost confirmată de probe de laborator în 1980. Plopșor nu mai  trăiește, dar eu știu, cunoscându-l că s-ar fi bucurat de această izbândă. Era lipsit cu totul de vanitate. Generozitatea și corectitudinea științifică erau marile lui daruri”.

Nicolăescu-Plopșor  a fost un educator, un formator de cercetători în domeniul arhelogiei. Iată ce povestește fostul să student „Lucian Roșu”: „ Se întâmpla, bunăoară, ca pe șantierul nostru, al cărui conducător era, să primească vizita unei personalități științifice  din altă țară. Plopșor ne implica pe fiecare dintre noi, cei 10-15 cercetători, în a ne spune opiniile, ne însărcina cu prezentarea problemelor și a descoperirilor din șantier. Știa ca nimeni altul să-și stimuleze elevii, lucra cu o mare delicatețe cu personalitatea lor. Era atât de neobișnuit și în același timp atât de familiar”.

Este locul să spun, să repet, că lumea nu începe cu noi și nu se termină cu noi. Nu se termină cu noi dacă povestim despre cei de dinaintea noastră. Scriind despre dascălii noștri, scriem istoria orașului nostru, scriem istoria Olteniei.

            La  finalul acestui episod, vă recomand  să împrumutați, de la Biblioteca Universității din Craiova, cartea „Cu C.S. Nicolăescu-Plopșor prin veac”, în format electronic.

Vă recoman ca   într-o sâmbătă sau într-o duminică,  să vizitați Muzeul de Științe ale Naturii, strada Popa Șapcă,  apoi să mergeți în English Park, să vă așezați pe o bancă și să citiți din cartea, în format electronic, „Cu C.S. Nicolăescu-Plopșor prin veac”.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.