Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Dimitrie Gerota, primul medic radiolog român.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre

Dimitrie Gerota- primul medic radiolog  român.

Dimitrie Gerota s-a născut în data de 17 iulie 1867,  la Craiova,  fiind unul dintre cei opt copii din  familia preotului Dimitrie Constantin  și Maria Gerota. Preotul Constantin Gerota a slujit la Biserica Sfântul Ilie, situată în zona centrală a Craiovei.

A urmat Școala primară „Tudor Vladimirescu” din Craiova și Liceul Carol I, pe care l-a absolvit în anul 1886.

Avea 19 ani când a fost admis la Facultatea de Medicină din București. La vremea aceea, adică în 1886, Facultatea de Medicină din București avea doar 29 de ani. Student fiind,  lucrează ca intern al Eforiei spitalelor civile,  preparator la catedra de anatomie, apoi preparator la clinica chirurgicală condusă de profesorul Constantin Dimitrescu -Severneanu, cu care va lucra timp de patru ani. După șase ani de studii, mai precis în 16 iunie 1892, obține licența în medicină. 

Toamna anului  1893 este „bogată” pentru tânărul doctor Dimitre Gerota.  În septembrie  reușește la concursul pentru medic de regiment, iar  în noiembrie obține, prin concurs, o bursă pentru perfecționare în Franța și Germania, bursă  acordată de Ministerul Instrucțiunii Publice.

În Franța și în Germania, timp de patru ani, lucrează în laboratoare de anatomie și   în serviciul  de boli ale căilor  urinare. Mai mult, în 1895 lucrează ca asistent la Institutul de anatomie din Berlin.

Ca toți tinerii români din acea perioadă, se întoarce în țară pentru a practica profesia pentru care s-a pregătit, medicina. În paralel, desfășoară o susținută activitate de cercetare, fiind și cadru didactic.

Cercetările medicale efectuate de medicul Dimitrie Gerota au vizat anatomia și fiziologia vezicii urinare și a apendicelui. Metoda de cercetare utilizată, injectarea vaselor limfatice cu o vopsea solubilă, este cunoscută sub numele „metoda Gerota”. De asemenea, fascia renală anterioară poartă numele „fascia lui Gerota”, iar fibroza retroperitoneală  este numită „sindromul Gerota”.

A mai publicat și alte lucrări, printre care: „Raporturile rinichiului cu privire la ectopia congenitală şi căpătată” în 1899, „Oclusie intestinală cronică consecutivă unei structuri tuberculoase a colonului ascendent”  în 1902), „Contribuţiuni la studiul tratamentului plăgilor abdominale”  în 1903,  „Apendicita și celelalte maladii ale apendicelui vermiform” în 1939.

În 1895 Wilhelm Röentgen descoperă razele care, mai târziu,  îi vor purta numele utilizate  cu succes într-un domeniu nou: radiologia. La scurt timp se înființează un laborator de radiologie la spitalul Colțea din București. În 1898 doctorul Dimitrie Gerota este numit șeful Laboratorului de radiologie. Se apucă serios de lucru. Folosește radiologia în scop medical. Mai mult, publică și o lucrare științifică cu titlul „Razele lui Röentgen sau razele X”. Atunci, la începuturile utilizării razelor Röentgen în medicină, nu erau cunoscute  efectele negative ale acestora. Așa se face că Dimitrie Gerota, datorită expunerii îndelungate, neprotejate  face o formă de cancer care a condus la amputația mâinii. Prin această activitate de pionierat, doctorul Dimitrie Gerota a intrat în istoria medicinei ca primul medic radiolog din România.

În 17 iulie 1907, Dimitrie Gerota, a pus piatra de temelie pentru un sanatoriu privat, numit de  „ De chirurgie și faceri”, care i-a purtat numele până în 1948. Din 1998, spitalul care funcționează pe locul vechiului sanatoriu, pe lângă Foișorul de Foc din București,  se numește din nou, Spitalul de urgență „Prof.dr. Dimitrie Gerota”.

Era medic practician în București dar i se oferă  posibilitatea de a preda Anatomia tinerilor care  se pregăteau să devină pictori sau sculptori,  urmând Școala Națională de Arte Frumoase din București.  Precizez că  Școala națională de Arte Frumoase  fusese înființată în octombrie 1864 prin Decretul Domnitorului Alexandru Iona Cuza, la îndemnurile pictorului Theodor Aman, absolvent al Școlii Centrale din Craiova și fost elev al craioveanului Constantin Lecca și al pictorului Gheorghe Tătărăscu.

            Printre studenții celebrii ai Școlii se numără mulți craioveni sau olteni, cum ar fi Constantin Brâncuși, Corneliu Baba, Vasile Drăguț, Florin Mitroi.

            Pe studentul Constantin Brâncuși, venit la București în 1898, i l-a recomandat  preotul Dimitrie Gerota, tatăl doctorului și profesorului de anatomie Dimitrie Gerota. Cei doi olteni, Dimitrie Gerota și Constantin Brâncuși, lucrează doi ani, între 1900 și 1902, la un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc. A rezultat celebrul Ecorșeu, sau Jupuitul, expus la Ateneul Român în 1903 și multiplicat de către Constantin Brâncuși în patru exemplare, unul ajungând și la Colegiul Carol I din Craiova. Lucrarea prezenta atât de multe detalii încât, copii ale acesteia, au fost folosite multă vreme în școlile de medicină. Este interesant ce spunea Brâncuși despre profesorul Dimitrie Gerota. „Seriozitatea si punctualitatea cu care își îndeplinea sarcinile didactice, bogăția documentării iconografice, expunerile sale clare și deloc pedante însoțite întotdeauna de desene în crete colorate făcute la tablă cu mâna lui, în timp ce vorbea, construcția regiunii sau a aparatelor făcute, plecând de la simplu la compus, fermeca pe student și-l obliga să urmărească această construcție pe care fiecare era tentat să o copieze pe caiet, desenând în același timp cu profesorul, fără ca aceasta să fie o îndatorire imensă”.

            În 1913, este mobilizat ca medic militar și, împreună cu trupele române, participă la cele de al doilea război balcanic. Istoria consemnează că, înainte de a pleca pe front,  oferă, cu titlu gratuit, 25 de paturi în spitalul său de lângă Foișorul de  Foc din București.

A fost ales  membru corespondent al Academiei Române în 1916.

            În noiembrie 1935 l-a criticat, într-un articol, pe Regele Carol al II-lea, motiv pentru care a fost arestat și închis la Jilava. A murit în 3 martie 1939.

            Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre un om, născut la Craiova, care și-a dedicat viața semenilor tămăduindu-i și instruindu-i, în egală măsură. Iar craioveni, pentru a-l cinsti, au numit o stradă din orașul nostru strada Dr. Dimitrie Gerota. Strada doctor Dimitrie Gerota  face legătura dintre Bd.1 Mai și strada Râului. Începe din zona Fabricii de confecții, trece pe lângă Liceul economic, Complexul meșteșugăresc, Școala generală de hipoacuzici și ajunge în strada Râului.

            Și în București, o stradă centrală, situată în spatele Teatrului Național, poartă numele dr. Dimitrie Gerota.          

              Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.