Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Dimitrie Grecescu- prințul botanicii românești, fondator al botanicii medical din România.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre Dimitrie Grecescu-prințul botanicii românești, fondator al botanicii medicale din România.

              Dimitrie Grecescu s-a născut la data de 15 iunie 1841 în satul Cerneți, comuna Șimian din județul Mehedinți, localitate aflată în imediata vecinătatea municipiului Turnu Severin.

            Victor Gomoiu, părintele istoriei medicinei din România, scria  despre Dimitrie Grecescu următoarele: „Se consideră  fiu al lui Nicolae Grecu. Unii spun că a fost  rob ( adică copilul unei roabe) de pe moșia boierului Sefendache de la Vânjuleț și că acesta (boierul Sefendache)  l-ar fi dăruit lui Davila cu ocazia unei vizite”.

            Orice poveste are un sâmbure de adevăr. Iată ce spune istoria.„ …doctorul Davila s-a aflat, curând după sosirea lui în țară, deci între 1853 și 1856, oaspete la masa boierului Sefendache, la o moșie din Mehedinți… la acel ospăț slujea la masă, aducând felurile și umplând paharele, un copil, ce e drept cam oacheș, cu buzele groase, dar foc de deștept! Era  robul de la curtea boierului, unul dintre mulții copii care se nășteau și creșteau cu o stare civilă incertă, la orice așezare mai înstărită. Dar acest Dimitrie…era împodobit și cu daruri artistice. În afara talentului muzical, moștenire ancestrală, îi mai prindea mâna și la desen”.

            Doctorul a intuit calitățile tânărului. Documentele nu menționează  cum dar este cert că tânărul mehedințean, Dimitrie Grecescu, a mers la București cu doctorul Carol Davila.

            Este momentul să precizez că doctorul Carol Davila a venit în Țara Românească, la invitația domnitorului  Barbu Știrbei, pentru a organiza  serviciul sanitar. În 1855 a înființat o școală de felceri, iar în 1856 o școală  secundară de chirurgie cu program școlar teoretic-liceal și sanitar-militar, transformată în „Școala Națională de Medicină”. Așadar, venirea tânărului Dimitrie Grecescu  a găsit terenul pregătit.

S-a înscris la Școala  Națională de Medicină în 1856. Participa cu pasiune la  excursiile botanice organizate de doctorul Carol Davila, adunând  materialul necesar pentru un ierbar. A manifestat, de la început, un interes special pentru botanică.Un elev sârguincios. În 1863 devine intern de spital și medic de batalion.

 În anul următor, 1864, a obținut o bursă la Facultatea de Medicină din Paris obținând titlu de doctor în medicină în 1868. La Paris, îl întâlnește pe pictorul Nicolae Grigorescu cu care v-a lega o prietenie intrată în istorie.

            S-a întors în țară în 1869. A lucrat la Școala națională de medicină și farmacie ca profesor de botanică. În acest context, s-a ocupat de Grădina botanică a școlii.

            Pasiunea lui pentru desen consolidează prietenia cu Nicolae Grigorescu. Dragostea lui pentru botanică îl apropie de alt doctor naturalist, Alfred Bernáth. Istoria spune: „ Ei au alcătuit, din 1869, „trinitatea vremelnică”, în care Grecescu era „tatăl”, Bernáth „fiul”, iar Grigorescu „sfântul duh”. „Trinitatea” activa  împreună  atât la petreceri, cât și la treabă, căci la munte pictorul trasa  nenumărate schițe de peisaj pentru viitoarele tablouri, botanistul culegea plante, iar naturalistul ciocănea rocile cu uneltele geologului”.

 În 1880, Școala națională de medicină este transformată în Facultate de medicină. Dimitrie Grecescu este numit Director al Laboratorului de botanică medicală și profesor la Universitatea din București.

Cu ajutorul studenților  a adunat și a determinat plante din toate zonele țării, alcătuind  „Ierbarul florei României”, considerat cel mai complet ierbar de la noi. Dezvoltă relațiile  cu botaniști din afara țării  și alcătuiește un Ierbar european.

            Participă la Războiul de Independență al României, din 1877-18878,  ca medic- maior.

            În 1898 finalizează „Conspectul Florei României”, carte fundamentală a științei românești, în care plantele,  riguros  și judicios clasificate, sunt însoțite de denumirea științifică și denumirea populară. Pe subcoperta cărții sunt tipărite următoarele informații: „ Conspectul Florei României.Plantele vasculare indigene și cele naturalizate ce se găsesc pe teritoriul României, considerat subt punctul de vedere  sistematic și geografic. De Doctorul D. Grecescu De la Facultatea de Medicină din Paris, Profesor la Universitatea din București, Director al Laboratorului de Botanică Medicală, Medic-șef al Servițiului  Consultațiilor Spitalului de Copii, Membru al Societăței Geografice a României, Membru al Societăței Botanice a Franciei, Membru al Societăței de Sciințe Matematice și Naturale din Cherbourg. București, Tipografia „Dreptatea”, 1898, str.Sărindar, nr.10, telefon nr.15”.

            Un exemplar din această carte se găsește la Biblioteca Facultății de Agronomie din Craiova, strada Libertății nr.19.

În 1909 face o completare a acestei cărți prezentând, cu mai multe detalii, particularitățile vegetației din diferite zone ale țării.

            Interesant de menționat teoria lansată de  Dimitrie Grecescu privind „flora dacică”, în care documentează unitatea florei pe spațiul vechii dacii.

            În discursul de primire în Academia Română, ținut în 1907, a prezentat istoria botanicii românești, discurs  considerat o contribuție de mare interes la vremea aceea. Discursul de răspuns a fost rostit de  Academicianul  Constantin I.  Istrati. Istoria consemnează acest eveniment astfel: „ Istrati a lăudat, sub cupolă, „firea de adevărat artist” a noului academician și și-a exprimat convingerea că, dacă Grecescu nu ar fi îmbrățișat studiul botanicii, țara noastră ar fi avut un pictor de seamă mai mult”. Cu această ocazie, doctorul Constantin Istrati  le-a amintit  academicienilor prezenți sub cupola Academiei că Dimitrie Grecescu,  „pe când era copil sărac, acasă în Mehedinți, zugrăvea firme și picta mici tablouri, iar prietenul său, Alfred Bernáth, posedă un desen în creion al lui Grecescu, datat 1857, care înfățișa o vedere a Dunării la Severin”.

            Un exemplar din Broșura care conține discursul de recepție și discursul  de răspuns se  găsește la Biblioteca Facultății de Agronomie din Craiova, strada Libertății nr.19.

            A fost membru fondator al Societății Științelor Medicale din București,  membru al Societăți Naturaliștilor din Moscova și al Societății de Botanică din Franța.

            S-a stins din viață la data de 2 octombrie 1910. Avea 69 de ani. Locuia, atunci când a murit, pe strada Verde din București. Un nume de stradă demn  pentru  „prințul botanicii românești”. Acum se numește strada Lt.Lemnea.

              Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre Dimitrie Grecescu, întemeietor al botanicii medicale din România, născut la Cerneți, Șimian, lângă Turnu Severin.

              Ca de obicei, în partea finală a fiecărui episod, vă recomand ca într-o sâmbătă sau într-o duminică,  să străbateți, ceea ce aș putea putea numi acum, „drumul culelor”. Vă sugerez să plecați din fața Facultății de Agronomie din Craiova pentru că  Biblioteca de aici găzduiește un exemplar din cartea de căpătâi scrisă de Dimitrie Grecescu.    Mergeți spre  Breasta și țineți calea spre Cernătești. Opriți-vă la Cula de la Cernătești apoi mergeți la Brabova. Cula Izvoranu-Geblescu este proaspăt renovată și vă așteaptă cu umbră și verdeață.  Continuați drumul spre Vânju Mare, locul în care s-a născut Victor Gomoiu, părintele Istoriei medicinei, apoi spre Șimian  și Cerneți. Aici puteți vizita Cula lui Tudor Vladimirescu, cu un foișor frumos la nivelul superior, și Cula lui Nistor care face parte din muzeul în aer liber din Cerneți.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.