Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Gheorghe Chițu, primul Primar al Craiovei.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre o personalitate  din științe juridice,Gheorghe Chițu- primul Primar al Craiovei.

Tatăl lui Gheorghe Chițu era negustor de cojoace în Craiova refugiat la Oboga, acum în județul Olt, din calea cetelor de turci și bulgari care prădau Țara Românească. Aici, la Oboga, s-a născut la data de 24 august 1828  primul dintre copii familiei Chițu, Gheorghe. A început învățătura la Școala Centrală din Craiova înființată cu doi ani înainte de nașterea sa, în 1826. Aici la avut ca profesor pe Ioan Maiorescu. Și-a continuat învățătura la București la Colegiul „Sfântu Sava”.

La Revoluția de la 1848 avea 20 de ani așa că, înflăcărat de ideile pașoptiste, a participat activ la evenimente. La propunerea lui Ioan Maiorescu,  Guvernul provizoriu revoluționar de la București,  la numit pe tânărul Gheorghe Chițu în funcția de „comisar extraordinar” în județul Dolj, sarcina lui fiind să meargă  oriunde ar fi fost necesar pentru a explica reformele propuse de noua Constituție.  Istoria consemnează discursurile ținute în Sala mare a Școlii centrale din Craiova.

După înfrângerea Revoluției este nevoit să plece din Țară. A mers la Viena unde s-a înscris la Universitate, obținând licența în Drept în 1857. A păstrat legătura cu țara, cu oamenii din Craiova. Iată ce scria într-una dintre scrisori:„ Scrie-mi, te rog, ce este cu școalele din Craiova și care sunt profesorii destinați”.

În altă scrisoare spunea:„ Asemenea te mai rog Elefterie, …să-mi trimiți negreșit manualul de Istoria României  de Aaron pentru că am mare trebuință de o asemenea carte; știi tu pentru ce scop.”

Se întoarce, în 1857, la Craiova unde întâlnește mulți tineri cu vederi unioniste  printre care Emanoil Chinezu, Eugeniu Carada. Pentru promovarea  Unirii dinte Țara Românească și Moldova, a fondat publicația „Vocea Oltului”. În primul număr, Gheorghe Chițu publică articolul „ Asupra doleanțelor Națiunii Române” în  care spunea: „Iar voi câți vă numiți și sunteți români, fii ai acestei infortunate nații, nu uitați nicidecum că de astăzi înainte orice minut pierdut în nelucrare este un an furat din viața scumpi noastre nații”.

Unirea din 1859  îi oferă condițiile prielnice pentru a se  afirma ca unul dintre  marii oameni politici ai țări, ocupând diverse funcții  administrative. Reîntors la Craiova, intră în magistratură, iar din 1859 este numit președinte al Tribunalului Comercial.  După un an, în 1860, devine Procuror la Curtea de Apel din Craiova, iar după doi ani, în 1862, a fost numit Procuror General. A fost primul Decan al Baroului Dolj, timp de doisprezece ani, între  1864 și 1876.

A fost deputat timp de 17 ani, între 1868 ș 1885, perioadă în care ocupat mai multe funcții de demnitar. A fost Ministrul cultelor  și instrucțiunii  publice în perioada 1876-1878 și în intervalul  1884-1885. În această calitate a înființat catedra de pedagogie la Universitățile din Iași și din București. A propus înființarea mai multor școli sătești și școli comerciale. Este  fondatorul Școlii Comerciale  de Băieți din Craiova unde, din 1878 până în 1881, a predat  dreptul comercial. A elaborat „Legea pentru numirea profesrilor de gimnazii, licee și școli profesionale”  prin care se prevedea profesorii pot ocupa posturile vacante numai în urma susținerii unor concursuri naționale  în care  erau verificate cunoștințele  de specialitate dar și cunoștințele pedagogie.

A fost Ministrul Finanțelor  între anul 1881 și anul 1882 și Ministru de interne în perioada 1882-1884.

A fost profesor la Facultatea de Drept din București, unde a predat  disciplina Istoria Filozofiei Dreptului.

Ca parlamentar , Gheorghe Chițu, a susținut dezvoltarea rețelei de căi ferate, atât pentru  valorificarea resurselor  cât și în interres strategic, pentru apărare, în caz de  nevoie. El spunea: „Înființarea de căi ferate e pentru România o chestiune  vitală, e o chestiune  de viață sau de moarte”.  Poate este locul să menționez  că în 1885 Camerele Parlamentului autorizează construcția a 9 magistrale, prin care și Magistrala Craiova-Calafat, finalizată în 1895. Ziarul „Adevărul” din 30 octombrie 1897 scria: „Toate discursurile (lui Gheorghe Chițu)  respirau dragostea de țară, iubirea de neam, dorința de a vedea România mare și puternică. Orator popular și orator de parlament, el știa să cuvânteze în graiul popular și în limba clasică”

A fost un om de cultură. A fondat, în 1857, jurnalul „Vocea Oltului”, a înființat o Tipografie, care i-a purtat numele, a colaborat la revista „Columna lui Traian”, a scris și a tradus câteva cărți. A fost președinte al „Societăţii pentru învăţătura poporului român” (iunie 1887 – iunie 1888).  A militat pentru înființarea Liceului Comercial din Craiova fiind, astfel, promotor al învățământului comercial în Oltenia. A fost profesor la acest Liceu dar și la Universitatea din București.

Pentru contribuțiile sale în domeniul culturii și învățământului, inclusiv în calitate de Ministru, a fost ales membru titular al Academiei Române în 27 iunie 1879. În perioada 1886-1888 a fost președinte al secțiunii literare a Academiei Române.

Gheorghe Chițu a fost primul Primar al Craiovei între 1864-1866. Este interesant de menționat că primul bust sculptat de Constantin Brâncuși a fost  al lui Gheorghe Chițu.

Gheorghe Chițu  a fost căsătorit de două ori. Cu a doua soție,  Alecsandrina Luță Ștefandache, a avut 4 copii, 3 băieți și o fată.

În anul 1889, în plină putere, când avea 61 de ani, se îmbolnăvește grav și se retrage din viața publică, stabilindu-se la moșia sa din localitatea Mirila, județul Romanați. Timp de 8 ani boala îi macină sănătatea. S-a stins din viață la data de 24 octombrie 1897 în localitatea Mirila, în apropiere de Balș.

Închei acest episod cu îndemnul: faceți o plimbare pe Bulevardul Gheorghe Chițu. Veți putea admira clădirea veche a Universității de Medicină dar și corpul nou, modern, spectaculos. Veți putea privi cum curge apa limpede și rece  din câteva dintre cele mai vechi  fântâni din Craiova.

Strada Gheorghe Chițu, sau Bulevardul Gheorghe Chițu este una dintre străzile cunoscute de craioveni sau de cei care sunt în trecere prin Craiova. Într-o vreme s-a numit strada Mureș, prin anii  ‘60 s-a numit Ghiorghi Dimitrov, iar la început s-a numit strada Tabaci.

Așadar, Bulevardul Gheorghe Chițu începe din strada Unirii, intersectează strada Eroilor, strada Părului, strada Caracal și se termină în strada Anul 1848. În urmă cu aproape o sută de ani pe aici, aș putea spune prin mijlocul actualei străzi,  curgea pârul Tabaci care  își aduna apele de la o mulțime de  izvoare, captate sub formă de fântâni, și utilizate de locuitorii zonei  pentru nevoile casnice, adăpatul animalelor sau pentru spălatul și tăbăcirea pieilor.

Din mulțimea de izvoare și fântâni au mai rămas câteva în bună stare sau doar amintirea lor. Fântâna de la intersecția cu strada Caracal, cu o vechime de aproape 150 de ani,  există și azi. Este vopsită proaspăt iar inscripția „Apă potabilă” scrisă cu vopsea roșie pe peretele din față îți dă curaj să cobori cele câteva trepte că să guști apa care curge abundent pe cele două țevi..

 Și în Piața Chiriac există și azi o fântână menționată în documente încă din 1800, adică în urmă cu mai bine de 200 de ani, ea fiind construită de Corporația Boiangiilor, cu aprobarea Primăriei. Se mai păstrează și placa din marmură care menționează că în 12 noiembrie 1883 fântâna a fost refăcută  tot de corporația Boiangiilor. Construcția actuală este vopsită proaspăt,  accesul pe scări este protejat cu două porți mici din fier forjat, iar deasupra celor două țevi pe care curge apă din abundență este construit un acoperiș din zidărie și țiglă.

 Și la intersecția cu strada Anul 1848, înspre strada înclinată, mai există una dintre multele fântâni din zonă. În documente este menționată cu numele Cișmeaua Oota încă din 1750, ceea ce înseamnă că are o vechime de peste 250 de ani. Scările de acces sunt bune, iar platforma curată. Debitul apei, care curge acum doar pe  țeava de jos,  este mare. Deși pe zid este vopsită inscripția „ apă nepotabilă”, localnicii o folosesc inclusiv pentru băut.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.