24 Apr
23.04.2025.Constantin I. Budeanu şi… puterea deformantă.
Posted in Personalități din știință și tehnică din România on 24.04.25
Personalități din știință și tehnică
Constantin I. Budeanu şi… puterea deformantă.
Azi la emisiunea „Personalități din știință și tehnică” ,mi-am propus să vă spun povestea fascinantă a inginerului, a academicanului Constantin Budeanu care a intuit existența unei mărimi electrice care nu poate fi văzută, puterea deformantă.
Folosim adesea expresii de forma „Luna asta a fost frig şi am consumat mult curent electric” sau „Trebuie să plătesc curentul electric”. De fapt plătim energia electrică, adică puterea electrică consumată într-un interval de timp. Consumatorul casnic plăteşte energia activă.Cosumatorii industriali plătesc şi energia reactivă, adică un supliment de energie utilizată pentru magnetizarea motoarelor electice. Și consumatorii casnici, cu puteri instalate peste 30kW, plătesc energia recativă. Omul nu vede nici puterea activă, nici puterea reactivă şi nici puterea deformantă, care apare în cazul unor consumatori neliniari, bazaţi, de regulă, pe componente electronice. Deşi nu sunt văzute, aceste puteri au fost intuite, au fost definite. Aceste puteri au fost explicate, pentru întreaga lume, de un român, Constantin I. Budeanu.
Constantin I. Budeanu s-a născut la data de 16 februarie 1886 în oraşul Buzău, unde a urmat cursurile şcolii elementare şi ale Liceului „ Vasile Alecsandri”. În 1903 este admis ca student la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, iar după 5 ani, la 10 iulie 1908, obţine titlul de inginer constructor cu media generală 18,21. În urma unui concurs, Academia Română îi oferă, în 1908, o bursă pentru specializare în domeniul electrotehnicii. În 1909 a absolvit Şcoala Superioară de Electricitate din Paris şi obţine diploma inginer energetician. A efectuat, timp de un an, un stagiu de practică la întreprinderi electrice din Paris, pe care l-a continuat în Germania, la Fabrica de Maşini Electrice şi la una dintre Centralele electrice din Berlin.
În 1910 se reîntoarce în ţară şi îşi începe activitatea de inginer la atelierele CFR,
unde a funcţionat până în 1919. Din 1919, a lucrat timp de doi ani, până în 1921, la Societatea Tramvaielor din Bucureşti. Interesant de menţionat că se mai păstrează legitimaţia-abonament utilizată de Constantin I. Budeanu pentru a călătorii cu tramvaiul. Legitimaţia cu nr. 2332 are fotografia lui Constantin I.Budeanu şi următorul text imprimat : „ am luat la cunoştinţă de condiţiunile de folosire a abonamentului din formularul Cerere de abonament pe care l-am semnat” . Urmează semnătura lui Constantin Budeanu şi adresa scrisă de mână : str. Washington 32. Abonamentul, valabil pentru toate liniile, costa 960 lei.
Apoi, timp de 10 ani, între 1921 şi 1931 a lucrat la Societatea „Electrica”, în calitate de Director tehnic. În acea perioadă a inventat reostatul cu lichid pentru încercarea generatoarelor electrice.
Din 1931 până în 1948 a lucrat şi la Creditul pentru întreprinderi electrice din România.
Aşadar, timp de 38 de ani a fost în contact direct cu problemele practice, cu problemele tehnice legate de centrale electrice, de reţele electrice, de electrotehnică.
A fost mereu atras şi de studiul teoretic, astfel că în anul 1916 devine asistent la cursul de electricitate şi electrotehnică al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele. Datorită calităţilor sale pedagogice i s-au încredinţat şi cursurile de „Maşini electrice” şi „Tracţiune electrică”.
Avea 40 de ani şi o bogată experienţă practică şi de aceea, în 1926, este numit profesor la cursurile „ Electricitate şi măsurări electrice ” şi „Bazele teoretice ale electrotehnicii” la Şcoala Politehnică din Bucureşti, înfiinţată în 1920 prin transformarea Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele şi care va deveni mai apoi Institutul Politehnic Bucureşti, respectiv Universitatea Politehnica Bucureşti. Prin toate aceste transformări învăţământul superior din România a demonstrat că ştie să ţină pasul cu schimbările din economie, din viaţa socială, din lumea academică mondială. A slujit această şcoală până la pensionarea sa în anul 1959.
Activitatea lui Constantin I. Budeanu a fost o împletire între practică şi teorie, între teorie şi practică, caracterizată de dorinţa sa permanentă de a înţelege cât mai bine sensul fizic al fenomenelor pe care le întâlnea într-o epocă în care studiul electrotehnicii de-abia se închega. Această valenţă se regăseşte în tratatul “Puissances reactives et fictives” , publicat în 1927, în care a definit noţiunea de „putere deformantă” şi metodele de calcul ale acesteia. Trei ani mai târziu, în 1930, a definit noţiunea de „factor de putere” , celebrul cos φ , a definit noţiunea de „ putere reactivă” şi a denumit unitatea de măsură a acesteia – VAR Volt Amper Reactiv . Ca o dovadă a importanţei acestor noţiuni este faptul că ele au fost imediat adoptate de Conferinţa Electrotehnică Internaţională întrunită la Stockholm. Ca o dovadă a valorii lor ştiinţifice este faptul că a fost, între 1932 şi 1935, membru în Consiliul de Conducere al Societăţii Electricienilor Francezi din Paris şi Preşedinte al Comitetului Internaţional pentru Studiul Fenomenelor Reactive şi Deformante. Importanţa acestor concepte este mai evidentă în zilele noastre când consumatorii neliniari de tip instalaţii de sudură, cuptoare electrice, convertoare statice au o pondere importantă, când consumatorul casnic este păgubit de consumatorul industrial prin deformarea regimului de funcţionare al reţelelor electrice.
Pentru meritele sale remarcabile, a fost ales, în 1938, membru corespondent al Academiei Române, iar apoi, în 1955, membru plin al Academiei Române ca şi al unor academii şi societăţi străine. Academia Română acordă anual Premiul „Constantin Budeanu” celor mai valoroase lucrări ştiinţifice din domeniul electrotehnicii.
A avut un rol important şi în dezvoltarea învăţământului superior electrotehnic, în publicarea unor lucrări ştiinţifice şi tehnice de valoare prin utilizarea metodelor matematice cele mai moderne, fără însă a pierde din vedere sensul fizic al fenomenelor studiate.
El este primul inginer român care îşi înscrie numele atât în electrotehnică cât şi în teoria generală a ştiinţei, prin descoperiri de mare valoare. Cu colaboratorii săi „era discret, lipsit de îngâmfare, nu făcea niciodată caz de pregătirea sa ştiinţifică şi îşi impunea punctual de vedere fără ostentaţie”.
Iată ce spunea un fost student, Nicolae Golovanov, devenit, la rândul său, un ilustru profesor la Universitatea Politehica din București: Am avut deosebitul privilegiu ca în anul II de facultate să învăţ primele noţiuni de Bazele teoretice ale Electrotehnicii cu acad. Constantin Budeanu. Am apreciat în mod deosebit distincţia sa de adevărat profesor universitar în care tinerii erau „domnul student” sau „domnişoara studentă” iar cei din jur era „doamnă” şi „domn”. Apariţia domnului academician la curs, îmbrăcat impecabil, cu haine rămase din alte timpuri, cu lavalieră şi batistă asortată, cu o figură de om superior, cu o prezenţă impecabilă în faţa tablei negre, făcea ca studenţii să-l aştepte cu deosebit respect, pentru a afla noi noţiuni ale viitoarei noastre meserii. Cu deosebit talent de dascăl, cu grija ca tot ce prezenta să fie bine înţeles de către studenţi, a pus accentul, pentru început, pe explicarea clară a aspectelor fizice şi apoi pe relaţiile de calcul specifice acestor fenomene”.
Un pedagog special. Iată cum îl descria fostul său student, Nicolae Golovanov, profesor pensionar la Universitatea Politehnica din București: „Urmărind cu atenţie reacţia celor din sală a reuşit întotdeauna să observe când sunt necesare unele sublinieri şi în puţine cuvinte să aducă completările necesare. Ca un bunic sfătos se apropia de studenţi şi lămurea ceea ce nu era clar”.
Cu altă ocazie, profesorul Nicolae Golovanov, fostul student al Academicianului Constantin Budeanu, menționa:„L-am cunoscut, ca student, în ultimul său an la catedră în anul 1957. Rămăsese acelaşi mare dascăl care trăia împreună cu studenţii săi toate etapele de pregătire inginerească şi se străduia să ne facă să înţelegem sensul fizic al fenomenelor pe care le prezenta la tablă. În marele laborator de Electrotehnică din vechiul local al politehnicii bucureştene, profesorul era lângă noi şi, cu bogata sa experienţă practică, ne ajuta să realizăm montajele complexe ale lucrărilor de laborator. Cu această ocazie am aflat şi faptul că omul cunoscut în toată lumea şi care a avut funcţii importante în industria şi şcoala românească la sfârşitul activităţii didactice avea dificultăţi financiare”.
Istoria se repetă și în zilele noastre.
Cred că este momemtul, stimați ascultători, să vă reamintesc că unul dintre obiectivele acestei emisiuni este de a consolida cultura recunoașterii valorilor de lângă noi. Dacă avem în vedere cele spuse, în urmă cu cîțiva ani, de către profesorul uiversitar Nicolae Golovanov:„Absolvenţii din anul 1959, care se definesc ca fiind „generaţia acad. Constantin Budeanu” au realizat un frumos bust al profesorului lor. Astăzi unul dintre laboratoarele din facultatea de Energetică îi poartă numele şi găzduieşte bustul profesorului Constatin Budeanu care urmăreşte cu atenţie ceea fac studenţii actuali sub conducerea profesorilor care au învăţat de la profesorii care i-au fost studenţi iar pe holul facultăţii de Energetică o placă din marmură aminteşte de impresionantele realizări didactice ale profesorului”.
Așadar, stimați ascultători, ca popor, avem cultura recunoașterii valorilor de lângă noi. Această cultură trebuie păstrată și consolidată, fiecare cum poate, inclusiv prin emisiuni la radio.
Constantin Budeanu a murit în după amiaza zilei de 27 februarie 1959 la Bucureşti. Cu câteva minute mai înainte discutase la telefon cu un colaborator despre organizarea unei conferinţe ştiinţifice. Avea 73 de ani.
La finalul acestui episod, pentru a face legătura cu viața noastră obișnuită, vă sugerez să studiați factura pentru energie electrică. De regulă citim doar prima pagină, unde este înscrisă suma pe care trebuie să o plătim și data până la care trebuie să achităm. Citiți și următoarele pagini. Dacă aveți posibilitatea, studiați factura pentru energie electrică emisă pentru un consumator noncasnic în care o să identificați un rând în care este menționată energia reactivă, explicată de buzoianul Constantin Budeanu.
Mențiune.
Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și on line radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.