Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică!

Vasile Georgescu-Paleolog și bârnele din atelierul lui Brâncuși.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre Vasile Georgescu-Paleolog și bârnele din atelierul lui Constantin Brâncuși.

Din septembrie 2023 până în ianuarie 2024  a fost organizată, la Muzeul de Artă din Timișoara, „Expoziția Brâncuși:  surse românești și perspective universale”.În ianuarie am ajuns la Timișoara unde mai regăsit, adunate, mai multe dintre operele lui Brâncuși. Pe unele le văzusem, în 1976, la Muzeul de Artă Modernă din New York unde scria „Expoziția Constantin Brâncuși, sculptor francez de origine română”. Acestea nu au fost aduse la Timișoara deși pe pentru ele m-am dus. Pe altele le văzusem la Paris, iar pe altele la Craiova.  Afișul citit în 1976 la New York, „sculptor francez se origine română” m-a urmărit ani mulți până am citit despre scoaterea lui Brâncuși în lumina românească de către Vasile Georgescu-Paleolog.

            Vasile Georgescu s-a născut la  data de 23 septembrie 1891 în suburbia Obedeanu din Craiova, fiind al șaselea copil al familiei Badea și Maria Georgescu. Alte surse menționează ca loc de naștere localitatea Teiu din actuala comună Orodel. Începe cursurile primare la Școala Obedeanu în 1898. Se mută cu familia la București unde continuă la Școala „Sfinții Voevozi” și Liceul „Sfântu Sava”. Revine la Craiova, după decesul tatălui său, și continuă studiile la Liceul Carol I până în 1908 când este eliminat și trebuie să părăsească țara.

            Susține examenul de Bacalaureat  la Paris, în 1911, și se înscrie la Facultatea de Drept unde urmează doi ani. În această perioadă îl cunoaște pe sculptorul Constantin Brâncuși cu care se împrietenește devenind un confident de nădejde. Deși viața lui Vasile Georgescu-Paleolog este tumultoasă, cu multe evenimente interesante, printre care începerea unui doctorat cu celebrul Albert Einstein, voi menționa, în special, legătura lui cu Constantin Brâncuși.

Scrie pentru prima dată un articol despre  Constantin Brâncuși pe care îl publică, în 1913, în ziarul francez „Paris-Midi”. În 1921, în vreme ce locuia în Italia, îl invită pe Constantin Brâncuși să-i facă o vizită în localitatea Blevio, situată pe malul lacului Como.

            A revenit în România în 1922, împreună cu soția, Cécile Laum. Se stabilește în satul Corlate, din actuala comună Orodel unde  își construiește un conac. Aici  a  fost un plugar model,  a fost primar  și profesor de limba română și limba franceză, înființând o bibliotecă  și creând o atmosferă culturală remarcabilă. Aici editează, în 1927, împreună cu Constantin S.Nicolăescu-Plopșor, publicația „Redeșteptarea”, tipărită la Plenița.

            La Corlate  are răgazul necesar să pună în pagină informațiile adunate despre Brâncuși, așa că,  în 1937, publică în „Arhivele Olteniei”  din Craiova, un articol  cu multe explicații despre sculpturile lui Constantin Brâncuși, inclusiv despre Poarta sărutului. Un  an mai târziu, în 1938 , tipărește la Editura Ramuri prima carte din lume despre Opera lui Constantin Brâncuși.

Vă reamintesc că în perioada 1937-1938 au fost inaugurate, la Târgu Jiu, cele trei lucrări monumentale bine cunoscute: Coloana Infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii. Venit în România pentru aceste evenimente, Constantin Brâncuși îl vizitează pe Vasile Georgescu-Paleolog la Corlate.

            În 1947 publică la Editura Forum, în limba franceză,  cartea „Brâncuși”. Aceasta este singura monografie publicată în timp ce Constantin Brâncuși era în viață.

Din 1965 s-a mutat în Craiova și a locuit pe strada A I Cuza nr.9.  Pe fațada blocului  a fost montată o placă pe care scrie „ În acest imobil a locuit  V.G.Paleolog (1891-1979), critic de artă, eminent cercetător al vieții și operei sculptorului Constantin Brâncuși”.

 A scris, săptămânal, în ziarul local „Înainte” despre operele lui Brâncuși,  despre personalitatea lui Constantin Brâncuși.

 În 1967 a publicat, la Editura Scrisul Românesc, cartea „Tinerețea lui Brâncuși”.

 În 1970, cu ocazia unei vizite la Paris, face demersurile necesare   ca bârnele de lemn  din  Atelierele lui Brâncuși să fie aduse la Craiova și depozitate, în 1972, în curtea Muzeului de Artă.  După un timp au fost mutate și expuse în curtea Liceului „Constantin Brâncuși” din Craiova. Din 2022 au revenit la Muzeului de Artă din Craiova, mai bine spus sunt expuse în interiorul  Centrului Cultural „Constantin Brâncuși” , inaugurat în 15 septembrie 2022.

S-a stins din viață  la Craiova, în data de 12 februarie 1979 și este înmormântat în Cimitirul Sineasca.

O stradă din Craiova, cartierul Craiovița Nouă, poartă numele Vasile Georgescu-Paleolog Prin acordarea acestui nume unei străzi din cartierul Craiovița Nouă, demonstrăm că știm să aducem în memoria colectivă valorile umane născute în acest colț de țară. Vasile Georgescu- Paleolog  pentru  că a fost primul care l-a scos la lumina scrisului pe Constantin Brâncuși,.

Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre Vasile Georgescu-Paleolog,  și închei   îndemnându-vă să mergeți, într-o sâmbătă sau într-o duminică, la  Școala Obedeanu, unde a învățat  Vasile-Georgescu, apoi la Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși”, unde au fost expuse  bârnele aduse din atelierul  lui Brâncuși din Paris. Intrați la Muzeul de artă din Craiova, gazda primitoare a operelor lui Brâncuși. Intrați în Centrul Cultural Brâncuși   și priviți bârnele aduse la Craiova de Vasile Georgescu-Paleolog. Urcați cu liftul în oul de sticlă din curtea Muzeului de Artă. În final mergeți  la Biserica „Sfânta Maria” din Cimitirul Sineasca, unde este înmormântat, din 1979, Vasile Georgescu-Paleolog.

Ajunși la casele dumneavoastră, citiți cartea „Tinerețea lui Brâncuși”, scrisă de Vasile Georgescu-Paleolog.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.