Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Ion Popescu-Voitești- un gorjean îndrăgostit de satul lui.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc  despre Ion Popescu-Voitești- un gorjean îndrăgostit de satul lui.

Îmi amintesc că într-o zi din luna mai 2011,mai precis în 23 mai 2011, am fost într-o vizită profesională la Grupul Școlar Industrial Stoina, localitate cu „istorie” petrolieră. M-am convins că slujitorii  școlii din Stoina sunt iubitori de istorie. Pe hol, parcă ruşinate că stau în calea „modernului” , câteva  vitrine tixite de istorie: un corn  şi câteva oase de mamut, un ceainic de demult, o spată pentru războiul de ţesut, un pieptene pentru cânepă, un vas rotund din lemn pentru unt, o ploscă din lut frumos pictată, câteva „sărăriţe”  tot din lut ,  fără ornamente, linguri de lemn. Şi printre toate stau modeste câteva tăbliţe pe care au învăţat să scrie părinţii noştri, bunicii noştri.  Şi eu am scris, în clasa I-a , mai mult în joacă, pe o tăbliţă de acest tip.În sala de clasă unde am făcut vizita profesională  stau înșirate, frumos, tablouri cu personalități din țara noastră. Unul dintre tablouri mi-a atras atenția: Ion Popescu-Voitești. Un bărbat cu o privire hotărâtă, care îmi amintea de unul dintre colegii mei de facultate.

Așadar, azi o să vă povestesc despre Ion Popescu-Voitești.

Voitești este numele unui sat din județul Gorj. Aparține de comuna Bălănești, situată la poalele munților Parâng, accesibilă din drumul care leagă Tg.Cărbunești de Tg.Jiu. Este evident că Ion Popescu și-a luat numele după satul în care s-a născut  la  data 18 noiembrie 1876. A urmat școala primară în satul natal. Poate de aceea l-a iubit așa de mult încât, după pensionare, s-a reîntors să trăiască în casa părintească, acum casă memorială care poate fi vizitată, și în care a lăsat moștenire multe dintre obiectele valoroase pe care le-a adunat în timpul vieții,  o bogată colecţie paleontologică şi de mineralogie.

În 1888 a venit, pentru învățătură, la Școală Centrală din Craiova, actualul Colegiu ” Carol I”. Atunci nu se construise clădirea de azi a Colegiului. În 1895, după absolvirea liceului, s-a înscris la Universitatea din București, Secția de științe naturale. A obținut diploma de licență în 1898.

După absolvirea facultății, a funcționat ca profesor secundar la mai multe licee din țară: Târgu Jiu, Tulcea, Câmpulung-Muscel. Preda la școală dar făcea și studii geologice.

Pentru unul dintre aceste studii, elaborat în perioada 1905-1907, perioadă în care a funcționat a profesor secundar la Câmpulung-Muscel, a obținut, în 1905,  un premiu  de 1000 lei pentru lucrarea „Studiul geologic al văii Argeşului începând mai jos de Boteni şi până mai jos de Nămăeşti”. Cu banii astfel obținuți a mers  la Viena pentru a se perfecționa în domeniul paleontologiei. Și-a susținut teza de doctorat  cu titlul   „Contribuţii la studiul stratigrafic al Numuliticului din Depresiunea Getică”  la Paris, în 1910. După obținerea titlului de doctor  a  fost profesor în București, la Liceul Matei Basarab.

În timpul Primului Război Mondial a fost înrolat ca ofițer și a luat parte la sângeroasa bătălie de la Turtucaia fiind unul dintre miile de răniți. A fost avansat la gradul de maior și trecut în rezervă dar a primit ordin, din partea Statului Major, să găsească noi zăcăminte de petrol și sare deoarece  exploatările în funcțiune fuseseră ocupate de germani. A condus forarea sondelor de la Solonț și Moinești din județul Bacău și a descoperit masivul de sare de la Sărata-Bacău.

În anul 1919 a ocupat, prin concurs, postul de profesor la Universitatea din Cluj și Director al Muzeului de Geologie şi Paleontologie. Acesta este motivul pentru care o stradă din Cluj-Napoca poartă numele său- Ion Popescu-Voitești.

În cercetările sale a făcut studii de paleontologie, studii stratigrafice și de geologie generală  asupra munților Carpați. A făcut studii asupra moluștelor din paleocen și asupra unor resturi de mamifere fosile.

Ion Popescu-Voitești, împreună cu Ludovic Mrazek, a prezentat, în 1923, prima „Sinteză tectonică a României la scara 1:2.000.000.

În 1921 a publicat cartea „Elemente de geologie generală cu privire specială asupra geologiei României”, premiată de Academia Română, iar în  1925 lucrarea „ Noțiuni de geologia petrolului, cu o privire specială  asupra petrolului românesc”.  Cuvintele România, românesc apar frecvent în titlurile lucrărilor sale.

V-am povestit, în partea introductivă a acestui episod, că   în clădirea Liceului din Stoina, localitate cu „istorie” petrolieră, am găsit expuse, într-o vitrină, câteva oase de mamut, iar într-o sală de clasă portretului geologului Ion Popescu-Voitești. O asociere care demonstrează că profesorii de la Stoina știu „carte”.

A mai scris și alte cărți dar o   amintesc   numai  cartea „Alcătuirea geologică a pământului românesc”, publicată în 1944.

Și-a prezentat rezultatele cercetărilor efectuate  la congrese internațioanle de prestigiu cum ar fi  Congresul Internaţional de la Bruxelles (1922); Congresul Internaţional de Geologia Petrolului de la Londra (1923); Congresul Geografic de la Cairo (1924); Congresul Asociaţiei Geologilor Carpatini de la Lwow (1925), Bucureşti (1927), şi Praga (1931); Congresul Internaţional de Mine, Metalurgie şi Geologie Aplicată de la Liege (1930); Congresul Internaţional de la Paris (1935).

Având în vedere contribuțiile științifice ,în 1939 a fost numit Director al  Institutului Geologic al României.

     Marele savant nu s-a limitat la activitatea didactică şi de laborator, ci a fost permanent în teren, la cercetări, alături de studenţii săi. Mărturie stau fotografiile documentare, manuscrisele şi  obiectele ce se află în casa memorială din satul Voiteştii din Vale, unde s-a retras după ieşirea la pensie. De altfel, el a fost toată viaţa mândru de originea sa, dovadă faptul că şi-a adăugat numele satului de baştină la numele de familie. Mai mult, a lăsat aici, posterităţii, o veritabilă colecţie paleontologică şi de mineralogie.

            În ziua de 4 octombrie 1944 a plecat, ca de obicei, într-o plimbare pe dealurile din satul său, Voitești. Din păcate a fost ultima plimbare dar spirtitul său este prezent și astăzi prin casa memorială vizitată frecvent de elevi și specialiști, prin școala generală care îi poartă numele.

            La finalul episodului de azi vă recomand ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să mergeți până la Voiteștii din Vale și să vizitați Casa meomorială Ion Popescu-Voitești. Dacă plecați din Craiova, mergeți mai întâi în cartierul Rovine, pe strada Ion Popescu-Voitești. O stradă  frumoasă, plină  de verdeață în timpul verii, cu blocuri proaspăt vopsite, paralelă cu strada Gheorghe Țițeica, care face legătura între  strada Simion Stoilov și Bulevardul Decebal.

Mergeți pe Bulevardul Decebal până în zona Gării din Craiova, continuați pe Bulevardul Dacia până la intersecția cu strada Amaradia. Virați la dreapta peste calea ferată, în zona triaj. Treceți prin Stoina, localitate cu „istorie” petrolieră, apoi prin Târgu Cărbunești, Copăcioasa. Intersecția spre Bălănești  este bine marcată așa că virați ușor la dreapta spre Voiteștii din Vale. O să întâlniți  multe case noi, frumose, multe case vechi frumos  renovate care amintesc de stilul construcțiilor din Nordul Olteniei, din Oltenia de sub munte. Puteți vizita Biserica din lemn, construită în 1794 dar nu zăboviți prea mult. Casa memorială Ion Popescu-Voitești vă așteaptă cu multe surprize.

      Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.