Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

  Benjamin Franklin- exponent al  metodei experimentale în cercetare

   Bună seara, stimați ascultători!

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc despre Benjamin Franklin, exponent al metodei experimentale în cercetare.

Vara, când soarele strălucește puternic, ne îmbrăcăm cu haine de culoare deschisă,  care ni se par mai răcoroase.

Vara, pe timp de furtună, clădirile care nu sunt prevăzute cu paratrăznete, niște tije metalice ascuțite la capăt, sunt, uneori, lovite de fulger, se aprind și ard. Uneori mor și oameni.

 Cel care demonstrat că hainele de culoare închisă absorb razele solare mai mult decât hainele de culoare deschisă, cel care a inventat paratrăznetul a fost Benjamin Franklin.        

            Benjamin  Franklin  [ bengiamin frenklin} s-a născut la data de 17 ianuarie 1706 în Boston,  fiind al şaptesprezecelea copil   al  Franklin. Mama sa, Abiah Folger, făcea parte dintr-o familie de cărturari din primul val de colonişti americani. Tatăl său a fost institutor.

            Începe şcoala la 8 ani şi îi uimeşte pe toţi prin inteligenţa sa dar, datorită condiţiilor materiale, la vârsta de 10 ani întrerupe, pentru totdeauna, mersul la şcoală. Nu a întrerupt niciodată  cititul, studiul.  Judecata sănătoasă moştenită de la tatăl său l-a ajutat să se afirme în tot ceea ce a făcut. Avea 12 ani când a început să lucreze ca ucenic în tipografia fratelui său. Leagă cărţi. Citeşte dar scrie şi poezii, compune balade, scrie nuvele şi schiţe apreciate de cititori.

            Avea 16 ani când a citit Memorii despre Socrate, scrise de Xenofon. Își formează  deja un stil, bazat  pe modestie şi concesii, stil folosit  în elaborarea viitoarelor lucrări. Succesul pe care îl are cu scrierile sale îl încurajează  să plece la New York. Avea 17 ani.

            În 2 noiembrie 1724, se îmbarcă pe vasul „Speranţa Londrei” cu destinaţia Anglia. Îşi începe activitatea tot într-o tipografie dar întâlneşte mulţi oameni de cultură, iar bagajul de cunoştinţe se îmbogăţeşte considerabil. Îl întâlneşte şi pe Sir Hans Slone, succesorul lui Sir Isaac Newton ca Secretar  la Academia din Anglia. Acesta, impresionat de punga din azbest adusă de Benjamin Franklin şi care se  curăţa de impurităţi prin introducerea ei în foc, îi face cunoştinţă cu mai multe personalităţi din lumea ştiinţifică din Londra. Formarea lui ştiinţifică este completată prin lecturi şi spectacole de teatru. În 23 iulie 1726 se reîntoarce în America .

            Benjamin Franklin a fost preocupat mereu de perfecţionarea sa. A citit, a filtrat informaţiile obţinute, le-a dat o formă clară, le-a aplicat, le-a spus şi altora. Prin anii 1727-1730   a înfiinţat  asociaţia intelectuală „Junta”  [ hunta] care a funcţionat aproape 40 de ani. La una dintre întâlniri le-a prezentat membrilor asociaţiei treisprezece virtuţi pe care le-a cultivat mereu în viaţa sa.

1.Cumpătarea: nu mânca în prostie şi nu bea până să te îmbeţi.

2.Tăcerea: nu vorbi decât ce poate fi folositor pentru tine şi pentru alţii; fereşte-te de bârfeli.

3.Ordinea: fiecare lucru să fie la locul lui, fiecare treabă la timpul său.

4.Hotărârea: fii decis să faci ce trebuie; execută fără şovăială ce ai decis.

5.Economia: nu cheltui nimic fără folos sau dacă nu faci aceasta, fă-o numai pentru binele altuia.

6.Munca: nu pierde timpul, ci ocupă-te neîncetat cu ce e mai folositor, abţine-te de la orice lucru de prisos.

7.Sinceritatea: fereşte-te de la orice prefăcătorie, formează-ţi cugetări drepte şi sincere şi te conformează lor când vorbeşti;

8.Dreptatea: nu face rău nimănui, nu vătăma interesele aproapelui şi nu întârzia să faci binele la care te obligă datoria;

9.Moderaţia: fereşte-te de extreme, nu te supăra pe nedreptăţile ce ţi se fac.

10.Curăţenia: nu suferii murdăria nici pe corp, nici pe haine, nici în casă.

11.Liniştea: nu te tulbura de fleacuri, nici de întâmplări obişnuite sau de care nu poţi scăpa.

12.Castitatea: oferă-te rar plăcerilor trupeşti, numai pentru sănătate. Nu strica reputaţia ta sau a altora.

13.Smerenia: imită pe Isus şi pe Socrate

 Mai mult, şi-a controlat greşelile şi a reuşit să-şi organizeze o viaţă ordonată, sănătoasă şi plină de activitate creatoare.

            În 1746 vine din Anglia doctorul Spencer care face, la Boston, câteva experienţe din domeniul electricităţii. Este fascinat şi se dedică cercetărilor din domeniul electricităţii. Mai mult, se ocupă de înfiinţarea unei academii pentru educarea tineretului din Pennsylvania. Primeşte de la Royal Society  din Londa, Academia engleză, o butelie de Leyda şi un tub de sticlă pentru experienţe în domeniul electricităţii. Franklin face o serie de experienţe pe care le descrie foarte amănunţit şi le trimite în Anglia, la Royal Society dar şi în Franţa, contelui Buffon. Acesta le traduce în limba franceză  şi astfel Europa  află despre experienţele americanului Benjamin Franklin. Trebuie menţionat că la vremea aceea  coloniile americane erau considerate foarte înapoiate, iar surprinderea europenilor era mare. Mai trebuie  spus că până la Franklin electricitatea  era doar o curiozitate, iar el  a transformat-o în ştiinţă  prin experienţe bine pregătite. Franklin a observat  că dacă un obiect ascuţit este apropiat de un corp electrizat între acestea se produce un arc asemănător cu fulgerul. Într-o zi  cu furtună din iunie 1752  a ridicat în aer  un zmeu confecţionat din pânză subţire  de mătase, întinsă pe câteva stinghii din brad, pe care îl dirija cu ajutorul unei sfori din mătase. La partea superioară a zmeului a legat o sârmă pentru atragerea electricităţii, iar la partea inferioară a plasat un întrerupător între sfoara legată de zmeu şi  sfoara ţinută în mână de Franklin. A început ploaia. Franklin şi fiul său  de 20 de ani, Williams, s-au retras sub un şopron. Ploaia a udat firul de mătase până la  întrerupător. Franklin a încercat să închidă întrerupătorul când un arc electric s-a produs între două cele două părţi metalice. Natura electrică a descărcărilor atmosferice era dovedită experimental. Atunci i s-a conturat soluţia pentru paratrăsnet:  o bară metalică ascuţită montată pe acoperişul casei şi legată cu un conductor electric la pământ. Primul paratrăsnet a fost montat în 1760 pe casa unui comerciant din Philadelphia. După 22 de ani, în 1782 se montaseră deja 400 de paratrăsnete. Doar ambasada Franţei nu avea paratrăsnet, iar în 27 martie 1782 un fulger a lovit clădirea şi un soldat. În 1772 Franklin a  propus o soluţie, bazată pe folosirea paratrăznetelor pentru  protejarea  depozitelor de praf de puşcă.

Benjamin Franklin şi-a demonstrat geniul în multe domenii ale ştiinţei.

În matematică este cunoscut pentru „pătratul magic” care are 16 numere pe verticală şi 16 pe orizontală. În total 256 de numere, aranjate astfel încât adunate pe orizontală, pe verticală sau pe diagonală dau acelaşi rezultat: 256.

A inventat  una dintre cele mai bune sobe din vremea sa  care nu scotea fum în cameră şi cu un randament foarte bun. De remarcat metoda inductivă aplicată în domeniul termotehnicii. A plecat de la soluţii intuitive, empirice pe care le-a generalizat ştiinţific. Mai trebuie subliniat că nu a vrut să breveteze soluţia sa dar a făcut descrieri foarte amănunţite astfel încât toţi oamenii să poată folosi soluţiile lui.

A făcut cercetări privind propagarea sunetului în lichide, deşi toţi specialiştii susţineau că, datorită incompresibilităţii acestora , sunetul nu se poate propaga în lichide.

A explicat apariţia aurorei boreale ca fenomen electric în aerul rarefiat.

Este celebru pentru o experienţă prin care a demonstrat gradul de absorbţie a razelor solare în funcţie de culoarea obiectului. Într-o iarnă a  întins pe zăpadă, una lângă alta, o batistă albă şi una neagră. Batista neagră a absorbit razele soarelui, zăpada s-a topit şi batista s-a afundat în zăpadă mai mult decât batista albă.

O altă experienţă din zoologie. Intr-o zi a găsit în borcanul cu dulceaţă multe furnici. A lăsat în borcan o singură furnică şi l-a agăţat de tavan cu o sfoară. Furnica a ieşit din borcan, s-a urcat pe sfoară şi a parcurs, pe tavan şi pe perete, drumul până la celelalte surate. Apoi celelalte furnici au refăcut drumul în sens invers până la borcan.

Se pot da numeroase exemple din care rezultă modul în care Benjamin Franklin i-a ajutat pe concetăţenii săi. Despre sobă am povestit mai sus. Se spune că, în vremea sa, gunoiul zăcea adunat în grămezi pe stradă sau în curţile oamenilor. Pentru rezolvarea problemei a constituit un grup de lucrători care au ridicat gunoiul de pe străzi apoi i-a convins pe cetăţeni să contribuie sistematic la plata acestor lucrători. Se poate spune că a organizat primul serviciu de salubritate publică din America.

Banjamin Franklin este unul dintre fondatorii Statelor Unite ale Americii.

S-a stins din viaţă la Boston, în  seara zilei 17 aprilie 1790, în urma unei pneumonii. Avea 84 de ani.

În partea finală a fiecărui episod vă fac o sugestie pentru consolidarea informațiilor despre  personalitatea prezentată. De regulă, sugestia presupune mișcare, presupune deplasare, presupune un experiment.  De data aceasta vă sugerez să citiți o carte. Vă sugerez să  citiți o carte scrisă de Benjamin Franklin. Cartea, autobiografică, se intitulează „Povestea vieții mele”. Dacă este posibil, citiți-o pe o bancă în parc. Asta așa, ca un exemplu pentru ceilalți!.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.