Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Mihail Cănciulescu, unul dintre promotorii înființării învățământului medical din Craiova

            Azi la emisiunea „Personalități in știință și tehnică” aș vrea să   discut cu dumneavoastră  despre doctorul Mihail Cănciulescu, unul dintre promotorii inițiativelor pentru înființarea învățământului medical în Craiova.

            Locuitorii Olteniei și-au  exprimat, în felurite moduri și în diverse  perioade istorice, dorința de a avea o Universitate la Craiova. Prin 1942, „un grup de intelectuali, în frunte cu domnii docent dr.Cănciulescu, profesor C.D.Fortunescu și Preotul Brânzei, Consilier Mitropolitan” au reluat idea și, într-un final, în 27 decembrie 1944 s-a organizat la Craiova o consfătuire, o adunare a mai multor  organizații, inclusiv partide politice.  Cu această ocazie  s-a adresat o scrisoare  domnului Ministru al Culturii Naționale, Ștefan Voitec, prin care se cerea înființarea la Craiova a unei Universități cu Facultățile: Medicină, Politehnică  cu secțiile Agronomie, Construcții, Electro-Mecanică, și Academie Comercială.

            Unul dintre membri grupului de inițiativă scria:„ Am activat cu cel mai mare interes pentru înființarea unei Universități în Craiova, prin conferințe publice, ținute în fiecare capitală de județ, în Sala Dalles din București și la întrunirea publică de la Teatrul Național din Craiova”.Spusele îi aparțin doctorului Mihail Cănciluescu.

            Mihail Cănciulescu s-a născut la data de 22 februarie 1885 în comuna Poiana Mare din județul Dolj, una dintre cele mai mari comune din țara noastră, atestată documentar din 1525, din vremea domnitorului  Radu de la Afumați. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, adică pe la 1898, majoritatea locuitorilor erau bulgari și sârbi, care  s-au stabilit aici de pe la începutul secolului XIX, adică din anii 1806-1814.

            Tatăl său, Câncea Savu, cunoscut și cu numele Savovici, având în vedere că mulți locuitori aveau origini bulgărești sau sârbești, era boiangiu dar  se ocupa și cu comerțul. Mama sa, Constantina Dragu, s-a ocupat de cei trei copii ai familiei, Mihail, cel despre care o să vă povestesc, Elena și Petre, cu doi ani mai mic decât Mihail.

            Istoria consemnează că a urmat  școala primară în Poiana Mare, din 1890 până în 1896, apoi gimnaziul și Liceul Carol I din Craiova, pe care l-a absolvit în 1904.

            În același an, 1904, s-a înscris la Facultatea de Medicină din București  obținând titlul de doctor, de medic,  în anul 1914. În autobiografia scrisă mult mai târziu, în 1949,  Mihail Cănciulescu menționează că în perioada 1907-1910 a funcționat ca Extern al Spitalului Brâncovenesc, iar în perioada 1910-1914 a funcționat ca intern al Spitalelor Eforiei Civile din București. Într-un document elaborat după pensionare mențioana că în perioada 1906-1909, când a funcționat ca medic extern, nu s-au făcut reținerile  pentru Casa de Pensii, așa că, la  1 decembrie 1957 avea o pensie de 945 lei.

            După absolvire, în 1914, a lucrat ca medic intern la Sanatoriul din Techirgiol unde, începând cu 1901 s-a introdus un regulament oficial de  aplicare a băilor de nămol pentru copii cu vârste cuprinse între 4 și 14 ani. Trebuie menționat că, pe lângă  tratamentul balnear, copii beneficiau și de un program școlar, tip internat, iar activitatea lor era observată metodic. A fost o experiență utilă pentru dr. Mihail Cănciulescu, care s-a ocupat toată viața și de îngrijirea copiilor.

            În 1915  a revenit în București, la Spitalul Brâncovenesc , unde a lucrat ca asisetnt  benevol în secția  de cardiologie.

             Între anii 1916 – 1918,  pe perioada războiului, în calitate de medic, a fost mobilizat la Spitalul din Dorohoi unde a îndeplinit și funcția de conducător, de  director al acestei instituții. A fost demobilizat în august 1919 și a revenit în Craiova, ca medic secundar la Spitalul Filantropia. În 1923  a fost înființată Secția pentru copii, iar dr. Mihail Cănciulescu a fost promovat ca medic  primar  și a condus această  secție din 1923  până în 1945, când s-a pensionat. Iată ce spunea Mihail Cănciulescu despre activitatea din această perioada: „ În acest interval am asigurat, în mod gratuit, asistența medicală și produse medicale pentru copii internați la Azilele  Sofia Careciu și Bucureșteanu, și am condus, temporar, prin delegație, Centrul de Ocrotire a Copiilor din Craiova”.

Este important să menționez că, timp de aproape trei ani, între 1941 și 1944, a fost directorul acestei instituții. A activat și  în Cercul Medico-Farmaceutic, ca bibliotecar.

            Cred că este locul potrivit să menționez  că Cercul Medico-Farmaceutic a fost înființat în 1902 de către dr. Charles Laugier, dr.Dumitru Vernescu și dr. George Mileticiu. Prin această precizare vreau să evidențiez   implicarea și profesionalismul  corpului medical din Craiova.

            Revenind la dr. Mihail Cănciulescu, adaug că în 1928 a  fondat revista „Mișcarea Medicală Română”, a cărei apariție a coordonat-o timp de douăzeci de ani, până în 1948. Interesant de menționat că s-a ocupat atât de conținutul articolelor dar și de sănătatea zețarilor  de la Tipografia „Scrisul Românesc” care asigurau  tipărirea revistei: „Mai toți lucrătorii sufereau de saturnism  acut și cronic, îngrijind gratuit pe cei bolnavi cu medicamente trimise,  la cerere, de către Casele de  Farmacie, a căror publicitate se făcea în coloanele revistei ce însăși lucrătorii o  culegeau și o tipăreau”. Saturnismul este o bolă profesională produsă de intoxicarea cu plumb.

 În perioada interbelică, dr. Mihail Cănciulescu a fost unul dintre promotorii inițiativelor pentru înființarea învățământului medical în Craiova, pledând pentru necesitatea înființării unei facultăți de medicină. Iată ce scria dr. Mihail Cănciulescu în 1949: „ Am activat cu cel mai mare interes pentru înființarea unei Universități în Craiova, prin conferințe, publice ținute în fiecare capitală de județ, în Sala Dalles din București, și la întrunirea publică de la Teatrul Național din Craiova”.Mai mult, într-una  dintre ultimele scrisori, datată 15 februarie 1970, dr. Mihail Cănciulescu îi  scria academicialunului Theodor Burghele, pe 4 pagini, despre vechea lui  dorință  de înființare a Facultății de Medicină din Craiova, devenită realitate prin publicarea Decretului din 10 februarie 1970.

 În1948 dr. Mihail Cănciulescu a fost numit conducător  al Centrului TBC al județul Dolj. În această  calitate  a organizat diverese acțiuni de profilaxie și a contribuit la înființarea dispensarelor TBC din  Maglavit, Băilești și Filiași, precum și  a dispensarului materno-infantil din Brădești.

Dr. Mihail Cănciulescu a fost o personalitate complexă  a comunității medicale românești din perioada interbelică, implicat în   activitatea medicală  din Oltenia. Iată ce scria dr. Mihail Cănciulescu despre această perioadă: „Am făcut Cercetări clinice și statistice asupra Tuberculozei în mediul rural din Oltenia, 1931, și am făcut Recomandări privind combaterea tuberculozei în România, 1941”.

A studiat și a publicat, în 1936, un articol privind „Intoxicațille  prin struguri nespălați” în care  indica și  modul în care  pot fi evitate aceste intoxicații.

În 1937 a publicat lucrarea „Contribuțiuni la lupta antimalarică dusă până la eradicare” în  care a propus probele de  concentrație ale pigmentului malaric în sânge și urină.

 Printre altele, a fost membru al Societății de Științe Medicale din România, îndeplinind funcția de Președinte al Secției  de Istoria Medicinei, Filiala Regională Oltenia.

 Pentru activitatea sa,  a fost răsplătit cu numeroase titluri, ordine și medalii. Prin Decretul nr.909 din 19 aprilie 1918,  i s-a conferit Ordinul „Coroana României cu spade, pentru zelul și devotamentul exceptional cu care a îngrijit bolnavii și răniții”, iar în  14 august 1929,  i s-a acordat, prin Decret Regal, Ordinul Steaua României.

            Deși s-a pensionat în 1957 și-a continuat activitatea de medic practician dar și pe cea de cercetător. O dovadă în acest sens poate fi scrisoarea din 29 iunie 1962, trimisă de dr. Mihail Cănciulescu  Șefului  serviciului de difuzare a presei din Craiova, prin care îi cere acestuia ca  revista „Gaceto Medico de Mexico”, pe care o primea de  30  de ani, să-i fie expediată la adresa din strada 24 Ianuarie nr.5.

            Casa din strada 24 Ianuarie, fostă Sfinții Arhangheli, din apropierea Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel,  a fost cumpărată  de dr. Mihail Cănciulescu în anul 1926. Mai apoi,  prin 1958, poate din motive financiare, dr.Mihail Cănciulescu a închiriat  câteva camere. Casa  există și în prezent, fiind situată la interecția străzii 24 Ianuarie  cu strada Simion Bărnuțiu.

Mihail Cănciulescu s-a pensionat în 1957, dar a continuat să profeseze la propriul cabinet privat.

            Deși în documentele studiate nu am găsit  o informație precisă despre data decesului,  având în vedere  corespondența purtată de dr. Mihail Căncescu, prespun că s-a stins din viață în 1970.

            Craiova, craiovenii și-au manifestat recunoștința pentru activitatea doctorului Mihail Cănciulescu prin includerea acestuia în cartea „Repere spirituale românești. Un dicționar al personalităților din Dolj”, editată de Biblioteca Județeană „ Alexandru și Aristia Aman” și tipărită la  Editura AIUS în anul 2005. De asemenea, o  stradă din Craiova, cartierul 1Mai, poartă numele dr. Mihail Cănciulescu.

            Ca de obicei, pentru consolidarea informațiilor  despre personalitatea evoacată, la finalul acestui episod vă recomand  ca într-o sâmbătă  sau într-o duminică, să faceți o plimbare pe strada 24 Ianuarie. Vă opriți la intersecția cu strada Simion Bărnuțiu pentru a privi, preț de câteva minute, casa în care a locuit doctorul Mihail Cănciulescu. O casă cu demisol, parter și  mansardă, cu ornamente bogate în jurul ferestrelor și tencuieli decorative. Apoi, vă continuați plimbarea până la Autogara Sud.  Strada dr. Mihail Cănciluescu, o stradă cu blocuri,  începe de la Autogară și face legătura între strada Popoveni și strada dr.Ion Cantacuzino. O stradă   liniștită, potrivită pentru o plimbare.

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM, https://radio-online-romania.com/sud-fm, și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.