Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică

Oliviu Gherman, fondatorul școlii de fizică teoretică de la Craiova

Azi la emisiunea Personalități din știință și tehnică  mi-am propus să vă  spun povestea profesorului Oliviu Gherman, fondatorul școlii de fizică teoretică de la Craiova.

Învățământul superior din Craiova s-a dezvoltat începând cu anul 1947,   când a fost promulgată  Legea nr.138 pentru  înființarea și organizarea Universității  din Craiova. Dezvoltarea a  continuat cu înființarea, în 1951, a Institutului de Mașini și Aparate Electrice și cu înființarea Institutului Pedagogic de 3 ani, la 1 octombrie 1959.

Totuși, în anul 1966, prin înființarea, mai bine zis, prin reînființarea Universității din Craiova, cu șapte facultăți, Craiova devine un centru universitar cu forță. Desigur, forța academică a rezultat prin valorificarea potențialului uman local dar și prin  infuzia cu cadre didactice din alte centre universitare. Printre cei care au contribuit la creșterea  potențialului academic al Olteniei s-a numărat și profesorul Oliviu Gherman.

.

           Oliviu Gherman   s-a născut la data de 26 aprilie 1930, în prima sâmbătă după Paște, în comuna Mihai Viteazul, aflată la mai puțin de 6 km de Turda. A fost al zecelea copil al familiei Gherman. Tatăl său Octavian, a fost învățător, iar  mama, Maria, casnică.

          A început școala în comuna natală,  Mihai Viteazul. Din această perioadă, Oliviu Gherman a rămas cu amintirea unei isprăvi demne  de oamenii care știu să aplice știința de carte pentru a face dreptate în treburile de zi cu zi.

Iată isprava. Primăvara, oile din mai multe sate erau adunate într-o singură turmă. Se făcea proba mulsului  dimineața, la prânz și seara, cantitățile fiind, evident, diferite. Apoi, după  reguli  vechi, stăpânii oilor erau repartizați să vină să-și ia laptele dimineața, la prânz sau seara, dar unii dintre ei erau nedreptățiți și, evident, nemulțumiți. Oliviu, copilul de 6-7 ani,  a găsit o altă regulă de programare  care i-a mulțumit pe toți stăpânii oilor. Drept răsplată primea…lapte!

Apoi a dat admitere la Liceul „Regele Ferdinand”  din Turda. Parcurgea, în fiecare zi, dus-întors, iarnă-vară, cam unsprezece kilometri. A absolvit liceul în vara anului 1948, anul reformei învățământului, și a dat admiterea la Facultatea de matematică-fizică din Cluj.

Așadar, în toamna anului 1948 Oliviu Gherman era student în anul I la Cluj. A audiat cursul de

de fizică „predat entuziast  de profesorul Radu Țițieca”, fiul matematicianului Gheorghe Țițieca, născut la Turnu Severin. A audiat  cursul de algebră,  predat de profesorul Șerban Gheorghiu, cel care, în 1951  a venit la Craiova, la Institutul de Mașini și Aparate Electrice, nou înființat. A audiat cursul de mecanică rațională predat de profesorul Caius Iacob, devenit, peste câțiva ani, membru al Academiei Române. Una dintre colegele de an,  cu educație muzicală din familie, le-a transmis și celorlalți  interesul pentru muzică așa că, încă din anul I a  mers la spectacolele  susținute la Opera din Cluj.

          Am menționat aceste amănunte, stimați ascultători, având în vedere obiectivele acestei emisiuni subliniind, din nou, că personalitatea unui om se formează în tinerețe, mai precis în perioada în care urmează, cu interes, o școală.

          Anii ’50 au fost ani complicați pentru școala românească, inclusiv  din lipsă de cadre didactice. În acest context, având în vedere rezultatele obținute, Oliviu Gherman, student în anul III, este încadrat ca preparator la  Catedra  de „Electricitate și optică”. A absolvit facultatea  în 1952 ca șef de promoție. Obținuse diploma de licență în matematică așa că, „pentru conformitate”, s-a înscris la Universitatea din București, Facultatea de Fizică. Aici, la București, a audiat cursul de „Fizică statistică și Fizică cuantică”  predat de  profesorul Șerban Țițeica. Acesta l-a remarcat, i-a intuit valoarea profesională și, mai târziu,  l-a coordonat pentru elaborarea Tezei de doctorat.

          Vă reamintesc, stimați ascultători, că unul dintre episoadele acestei emisiuni a fost dedicat academicianului Șerban Țițeica și se încheia cu un citat dintr-un articol scris prin 2008 de către profesorul Oliviu Gherman.

          Dar să revenim la  tânărul Oliviu Gherman, asistent la Universitatea  „Babeș-Bolyai” din Cluj. În primăvara anului 1953 este numit cercetător cu jumătate de normă  la Secția de Fizică din Cluj a Academiei Române, iar în vara anului 1954 s-a înscris la doctorat, formă de perfecționare proaspăt înființată, dar după modelul sovietic, absolvenții primind titlul de „candidat în științe”.  Înscrierea la doctorat i-a asigurat tânărului Oliviu Gherman condițiile pentru ocuparea  postului de lector și  posibilitatea de a preda disciplina „Termodinamică și fizică statistică”.  După o muncă intensă, reușește ca în septembrie 1956 să finalizeze teza de doctorat în   care a studiat curgerea gazelor prin tuburi cilindrice, la presiuni medii și joase. Comisia care a analizat  Teza  a fost formată din conducătorul lucrării, Șerban Țițeica, academicianul Horia Hulubei, Ion Agârbiceanu și Alexandru Cișman, primiți în Academie câțiva ani mai târziu. Susținerea  a avut loc la București,  fiind prima teză  finalizată după noua procedură. Ministrul învățământului, Ilie Murgulescu, născut în  satul Cornu din județul Dolj, a avut și el un rol în derularea acestei  susțineri.

          Doi ani mai târziu, în martie 1958, a fost selecționat pentru  a lucra la Agenția Internațională  pentru Energie Atomică cu sediul la Viena. Contractul era pentru doi ani. Și-a început activitatea la Divizia de Documentare și Informare Științifică. O experiență complexă atât din punct de vedere profesional dar și al relațiilor interumane.

          Se reîntoarce la Cluj, în1960, la Universitatea  „Babeș-Bolyai”. Acumulase, la Viena, experiență internațională pe care și-a propus să o valorifice în țară. A inițiat, în cadrul Catedrei, „Seminarul de electrodinamică cuantică”. Participau cadre didactice dar și studenți printre care Liviu Tătar și Eugen Magyari, care după finalizarea studiilor vor veni ca asistenți la Universitatea din Craiova.

          Așadar, stimați ascultători,  viitoarele cadre didactice universitare  se formează încetul-cu-încetul. Subliniez, se formează, se selectează, se cern!

          Toată activitatea profesională desfășurată din 1958 a avut și  efecte. În 15 februarie 1962 a ocupat, prin concurs, postul de conferențiar în care era inclusă și disciplina de „Mecanică cuantică”, ceea ce însemna o recunoaștere a nivelului  său profesional.

          Iată ce spunea Oliviu Gherman despre experiența sa didactică: „Deoarece studenții care veneau de la cămin întârziau din cauza autobuzului, primele 5-6 minute era o forfotă deranjantă în sală. Inspirat  de motto-urile  din fața tuturor capitolelor  monografiei lui Messiah, am hotărât ca înaintea fiecărui curs să citesc o poezie a unui poet român, îndeosebi Blaga, Bacovia sau Pilat, potrivită cu spiritul  lecției de mecanică cuantică. De atunci, prezența la curs a fost punctuală”.

          În anii aceia funcțiile administrative nu se ocupau prin concurs. Era propusă o persoană, de regulă cu rezultate profesionale deosebite, iar conducerea instituției  făcea demersurile necesare. Așa se face că în toamna anului 1965, Oliviu Gherman este numit Decan al Facultății de Fizică din Cluj, calitate în care a continuat activitatea de cercetare  în domeniul fizicii matematice  dar a reușit să  revigoreze și  activitatea de cercetare în domeniul fizicii experimentale.

          O vorbă românească spune „Nu aduce anul ce aduce ceasul”. La suprafață apele păreau liniștite dar în adâncuri erau învolburate. Altă vorbă spune „ Nu pot încăpea două săbii într-o teacă și nici doi domni într-o țară săracă”.

          În 1966 s-a înființat, ca să nu spun că s-a reînființat, Universitatea din Craiova. Oliviu Gherman, conferențiar și Decan la Cluj, acceptă să vină la Craiova. Vine cu câțiva absolvenți valoroși de la Cluj cu care va  fonda o școală de fizică matematică și una de topologie. La început  a îndeplinit și funcția de prorector.

          A predat mai multe discipline, după cum era nevoie, domnia sa fiind „deschizător de drum”. A predat Fizică-Electrodinamică, Fizică atomică și moleculară, Fizică cuantică,  Fizică statistică, Termodinamică.  A stimulat interesul cadrelor didactice tinere pentru cercetarea științifică de nivel internațional.

           În acelaşi timp, însă, cu generozitatea marilor spirite, a cultivat şi a educat interesul tinerelor generaţii pentru marea ştiinţă, pentru gândirea carteziană, pentru cercetarea de cel mai înalt nivel. Așa cum se spune în mediul academic, a creat o școală.

            În 1967 a obținut calitatea de conducător de doctorat.

            Cred că este locul să menționez că primul conductor de doctorat din învățământul superior craiovean a fost Alexandru Buia, de la Institutul Agronomic, la vremea aceea, adică în 1960. În 1966 a fost înființată Universitatea din Craiova, iar în 1967 au primit dreptul de conducere doctorate doi dintre  profesorii noii universități: Eugen Dobrescu- matematician, și Oliviu Gherman-fizician,

            A scris articole științifice. A scris cărți printre care, în 1966,  capitolele „Mecanica cuantincă” și „Termodinamica și fizica statistică”  din Manalul inginerului…

          Anul 1990 a adus multe schimbări pe care mulți dintre noi  le-au trăit, iar alții le știu mai bine decât cei care le-au trăit.

          Profesorul Gherman, ca și alți profesori, decide să se implice  în  activitatea politică.

          S-a stins din viață la data de 11 octombrie 2020, în București.

          La finalul  fiecărui episod  fac câte o propunere care să contribuie la consolidarea informațiilor despre personalitatea evocată. La finalul fiecărui episod  fac câte o sugestie prin care să  asigur o conexiune a personalității evocate cu oamenii de azi.

          La finalul acestui episod o să povestesc despre una  dintre întâlnirile mele cu profesorul Oliviu Gherman,  de fapt o întâlnire cu Ambasadorul Oliviu Gherman.

          În 2001 Oliviu Gherman  a fost numit Ambasador în Franța. În acel an, 2001, în luna iulie,  în preajma zilei Franței, 14 iulie, am organizat o excursie la Paris cu un grup de studenți din Craiova.  Excursia a fost organizată  de Asociația Oltenia-Franța și susținută financiar de partenerii noștrii din Asociația France-Oltenie. De altfel, inițiativa i-a aparținut  Președintelui Asociației France-Oltenie,  Jackie Cavallin, impresionat de modul în care se implicaseră tinerii studenți de la Craiova în activitățile de voluntariat organizate de noi. Am ajuns și la Turnul Eiffel. O parte din grup  a vrut să urce în turn.  Pentru că Ambasada României este la câteva minute  de mers pe jos, ceilalți   ne-am propus să-i facem o vizită Ambasadorului României, profesorul Oliviu Gherman. O decizie  care nu a ținut seama de nici-o regulă de protocol, ca să nu zic de  bună-creștere.

          Și totuși, Ambasadorul Oliviu Gherman ne-a primit. Eram români și francezi, printre care  și Jackie Cavallin, președintele Asociației France-Oltenie. Profesorul Oliviu Gherman mă cunoștea bine de la Craiova dar aici, la Paris, la sediul Ambasadei, era altceva. Așa credeam eu. Ambasadorul Oliviu Gherman,  ardeleanul deschis la suflet și la minte, cu urme oltenești lăsate de șederea sa la Craiova din 1966,  a fost la înălțime. La înălțimea omului  de știință, la înălțimea omului cult și cultivat, la înălțimea unui diplomat.

          Timpul a trecut. În 2015 am publicat, la editura AGIR, cartea „Despre doctorat și doctoranzi la Facultatea de electrotehnică din Craiova”. În partea de început l-am prezentat și pe profesorul Oliviu Gherman. L-am invitat la lansarea cărții, programată pentru  data de 24 februarie 2016. M-a sunat și a motivat de ce nu poate  să vină. În 2016 Oliviu Gherman a publicat, tot la Editura AGIR, cartea autobiografică „O viață în diagonală”. Pe 28 octombrie 2016 a fost programată lansarea cărții, la sediul AGIR din București. Profesorul Oliviu Gherman mi-a trimis o Invitație pentru acest eveniment.

          Vă îndemn, stimați ascultători, să citiți cartea „O viață în diagonală” scrisă de Oliviu Gherman, născut în localitatea   care poartă numele  celui care a unit, pentru prima dată, provinciile locuite de români, Mihai Viteazul.

                      Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.