Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehniică.

Mihai Nicolescu,  cercetătorul  preocupat de valorificarea   terenurilor nisipoase din sudul Olteniei.

Azi la emisiunea Personalități din știință și tehnică  mi-am propus să vă  spun câteva vorbe despre profesorul Mihai Nicolescu, cercetător preocupat de valorificarea terenurilor nisipoase din sudul Olteniei.

Oltenia are, în zona de sud, peste 200.000 ha de soluri nisipoase. Deși oamenii locurilor s-au confruntat cu probleme legate de asigurarea apei, de încălzirea puternică a solului de la suprafață, de spulberarea nisipurilor, au găsit mereu soluții pentru a cultiva cele necesare traiului. În urmă cu zeci de ani, oamenii locului au cultivat cunoscutele lubenițe oltenești. În fiecare cuib puneau trei kilograme de gunoi, la adâncimea de 50 cm. Gunoiul nu este spulberat de vânt, nu se mineralizează rpede, reține apa și fertilizează solul pe durata culturii.

Oltenii, fie că este vorba de pandurii lui Tudor Vladimirescu, fie că  este vorba de oltenii adunați la Islaz în 1848, și-au dorit o Universitate, o școală de nivel superior. Au luptat! În 1947, la Craiova  s-au deschis porțile Facultății de Agronomie. Au venit aici oameni cu știință de carte care i-au învățat pe cei doritori cum să lucreze pământul cu câștig pentru oamenii locului dar și pentru alții. Printre cei care s-au școlit aici s-a numărat și Mihai Nicolescu.

           Mihai Nicolescu  s-a născut la data de 18 iunie 1942 în orașul Târgoviște, jud. Dâmbovița.

A urmat școala primară și gimnazială în orașul natal, Târgoviște. Avea 15 ani când a dat admiterea la liceu, la unda dintre cele mai vechi instituții de învățământ din țară, fiind înființată în 1860 cu numele „Școala normală  nr. 1 de fete” apoi, din 1993 a primit numele „Școala pedagogică de fete”. În 1957, anul în care Mihai Nicolescu a  susținut examenul de admitere la liceu, instituția a primit numele „Școala medie nr.2”, devenind școală mixtă, pentru băieți și fete. În acel an, 1957, multe școli au cunoscut această transformare în școli mixte. Mai trebuie spus că durata liceului era de trei ani.

          Cred că este locul să menționez, stimați ascultători, că la Târgoviște s-a născut marele om de cultură Ion Heliade Rădulescu, iar în 1972, când se împliniseră o sută de ani de la moartea acestuia, „Școala medie nr.2” a primit numele „Ion Heliade Rădulescu”.

          Dar să revenim la Mihai Nicolescu.

          În 1960 a absolvit clasa a X-a, ultima clasă de liceu din perioada respectivă, și s-a înscris la Institutul Agronomic „Tudor Vladimirescu” din Craiova, Facultatea de Agronomie.

          Preocuparea pentru activitatea de cercetare s-a manifestat încă din anul II când, în cadrul cercului științific  studențesc „Mecanizare” a realizat un dispozitiv, montat pe pluguri, pentru înregistrarea automată a adâncimii arăturii. Apoi, în anul III, participând la cercul științific studențesc „Agrofitotehnie” a decis să lucreze la tema „Dinamica umidității solului brun-roșcat de la Șimnic”, pe care a continuat-o până la absolvirea facultății, în 1965. Pentru elaborarea Proiectului de Diplomă s-a documentat la Stațiunea Didactică de la Șimnic unde laboratoarele de cercetare erau conduse de cadrele didactice de la Facultatea de Agronomie din Craiova.

          Vă reamintesc, stimați ascultători,  că am inițiat această emisiune pentru că personalitățile prezentate pot fi modele de viață pentru tinerii dar și pentru adulții din zilele noastre, pentru că din povestirile mele rezultă că școala a avut un rol important în formarea lor, că personalitățile s-au format în perioada în care au studiat.

          După absolvirea Facultății de Agronomie din  Craiova și-a început activitatea  profesională la

Stațiunea Centrală de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni. La început a fost încadrat ca inginer stagiar, apoi ca inginer de cercetare, iar din 1966 până  în 1974 a funcționat ca cercetător științific.

          În această perioadă s-a ocupat de stabilirea  tehnologiilor de lucru pentru succesiuni de culturi pe solurile formate din nisipuri, cu fertilitate redusă. Așadar, o luptă cu natura neprielnică din zona de sud a Olteniei.

Cercetător cu vocație, Mihai Nicolescu a plecat de la ipoteza  că pentru ca nisipul să nu fie spulberat de vânt,  terenul trebuie să fie cultivat cu ceva de primăvara până toamna.

A încercat să semene porumbul în miriștea borceagului de toamnă. Rezultatele au fost încurajatoare pentru tânărul cercetător care a reușit să stabilească  sistemul de fertilizare pentru porumb, adică suplimentul de fosfor și azot care asigură obținerea de plante sănătoase și producție bună.

A experimentat succesiunea orz- soia pentru boabe. Orzul se însămânțează toamna și se recoltează înaintea grâului. Soia, planta de aur a omenirii sau planta viitorului, poate aduce profit.

A experimentat și altă  succesiune: grâu- fasole.

            În documentele pe care le-am studiat am găsit multe date statistice dar, așa cum am mai spus, obiectivul emisiunii „Personalități din știință și tehnică” este de a prezenta exemple de bune practici,  modele care să-i convingă pe ascultători că activitatea de cercetare,  că cercetarea aplicativă din domeniul agricol, că cercetările pentru folosirea terenurilor nisipoase  din Oltenia  sunt utile  și aduc  foloase oamenilor.

          Este locul să vă reamintesc, stimați ascultători, că în perioada 1969-1973, s-a construit Sistemul de irigații Sadova-Corabia. Vă reamintesc și că în perioada 1965-1974   tânărul Mihai Nicolescu era cercetător la Dăbuleni. Așadar, inginerul Mihai Nicolescu a cercetat  modul în care  regimul de irigare, combinat cu sistemul de fertilizare  favorizează succesiunea  cultură de  cartof timpuriu urmată de cultura porumbului pentru boabe,  respectiv succesiunea cultură de grâu urmată de porumb pentru boabe.

            Aceste cercetări s-au concretizat prin  19 tehnologii originale.

            Rezultatele obținute au fost prezentate la manifestările științifice organizate în țară sau străinătate, la întâlnirile profesionale organizate la „Casa Agronomului” sau la Centrele de perfecționare din Dolj, Mehedinți, Gorj.

            Amintesc doar Simpozionul „Irigarea culturilor de câmp și horticole în sistemele de irigație din Oltenia”,  desfășurat la Universitatea din Craiova în 15-16 mai 1972, la care  Mihai Nicolescu, inginer la Stațiunea de Cercetare din Dăbuleni a prezentat lucrarea „Rezultate experimentale privind comportarea unor hibrizi de porumb, în condiții de irigare pe nisipuri‟.

            Experiența acumulată, rezultatele obținute i-au permis  inginerului Mihai Nicolescu  ca, în 1977, să-și susțină, la Universitatea din Craiova, Teza de doctorat cu tema „Contribuții la stabilirea unor succesiuni de culturi pentru boabe, în condiții de irigare, pe nisipurile din sudul Olteniei‟, conducător științific  fiind prof. dr. doc. Stratula Vasile.

            Din luna aprilie a anului 1978,  dr.ing. Mihai Nicolescu  este numit director la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic unde se va ocupa de  agrotehnica plantelor furajere pe luvisolul din Oltenia precum și de folosirea erbicidelor în cadrul unei succesiuni de plante, soia- grâu- porumb- porumb – floarea soarelui- sfeclă de zahăr,  în condiții de irigare.

            Ca rezultat al acestor cercetări s-a reușit îmbunătățirea  structurii culturilor furajere pe solurile din Oltenia și perfecționarea tehnologiilor specifice acestor culturi.

            Rezultatele obținute, experiența acumulată  au fost valorificate și în activitatea  didactică. Așadar  cercetătorul Mihai Nicolescu și-a continuat activitatea de cercetare  dar a predat disciplinele  „Fitotehnie” și  „Tehnologii intensive pentru cultura plantelor”   la Facultatea de Agronomie  a Universității din Craiova.

Iată cum îl descrie unul dintre  foștii săi studenți, Gheorghe Matei: Am avut șansa să îl cunosc  în  ipostaza de  cercetător  și de profesor la disciplina de Fitotehnie, unde lucrez acum. Ca profesor era captivant, extrem de generos cu expunerile la curs, îmbinând într-un mod deosebit cunoștințele teoretice cu exemple practice din vasta experiență acumulată în cadrul celor două stațiuni de cercetare unde a lucrat. Reușea să transmită nu numai informație, dar și emoție și să mobilizeze orice resursă a studenților pentru a-i determina să se pregătească cât mai bine, nu numai pentru examen, dar mai ales pentru ceea ce urma după absolvire: exercitarea unei profesii atât de complexe dar și nobile în același timp.

            Apoi, din 1995, obține calitatea de conducător științific de doctorat, la Universitatea din Craiova,  domeniul „Agronomie”, îndrumând mai mulți doctoranzi în specialitatea „Cultura plantelor de câmp” ,dintre care 26  au obținut titlul științific de doctor inginer.

            Coordonarea Cercetărilor  doctorale presupune atât competențe de cercetător dar mai ales competențe  de formator  privind identificarea  unei probleme din agricultură, analiza critică a soluțiilor existente,  propunerea și validarea unei soluții. Profesorul Mihai Nicolescu, prin implicare și prin competență a reușit să formeze profesioniști competitivi  care îi continuă  direcțiile  de cercetare.

            Iată cum îl descrie, Gheorghe Matei, unul dintre   foștii doctoranzi: „ Domnia sa și-a pus amprenta și a format zeci de tineri care au ales acest drum în viață, inclusiv subsemnatul beneficiind de îndrumare  atunci când am inițiat primele cercetări la programul de Doctorat. Acuratețea și profunzimea cercetărilor realizate alături de identificarea unor soluții tehnologice care să răspundă nevoilor regionale sau  naționale  pot fi elementele reprezentative ale activității științifice desfășurate de către profesorul Mihai Nicolescu”

Claudia Borleanu a completat: „O sursă inepuizabilă de inspirație,  un  vizionar în domeniul nostru, un mentor în formarea mea profesională. Prin îndrumarea  atentă, prin exigența  constructivă și prin generozitatea cu care împărtășea cunoașterea, mi-a insuflat  dorința de a urmări excelența în tot ceea ce fac”.

                        În acest context, câștigă, prin competiție,  finanțarea mai multor proiecte de cercetare. Se menționează Proiectul „Cercetări privind particularitățile sistemului de agricultură durabilă realizat în diferite condiții pedoclimatice și tehnologice din Oltenia‟, derulat în perioada 2006-2007.  Am ales  acest exemplu  deoarece, din punctul meu de vedere,  este reprezentativ pentru importanța continuității într-o tematică de cercetare.

          Istoria  ne-a demonstrat că  la dezvoltarea unui domeniu de activitate  contribuie cercetătorii  cu condiția ca  partea administrativă  să elaboreze politici  care să permită valorificarea rezultatelor cercetărilor. Din toate timpurile, istoria  oferă exemple de oameni de știință care  s-au implicat în administrație, în politica unei țări.

            Este o responsabilitate pe care Mihai Nicolescu și-a asumat-o  în perioada 1997-2004, în calitate de deputat în Parlamentul României, activând în Comisia de Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii specifice.  Ca rezultat al  profesionalismul de care a dat dovadă, în perioada  decembrie 2000- decembrie 2004, a fost vicepreședinte al acestei Comisii.

          În decembrie 2009   a fost ales, prin vot secret,  vicepreședinte al  Academiei de Științe Agricole și Silvice  „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București. În această calitate s-a ocupat de consolidarea infrastructurii  unităților de cercetare,  de elaborarea strategiei de cercetare-dezvoltare și de inovare în agricultură, de viziunea asupra creșterii performanței sistemului de cercetare din domeniul agricol. Citez din spusele profesorului Gheorghe Matei de la Facultatea de Agronomie din Craiova: „Spirit înalt, identifica cu ușurință potențialul colaboratorilor și cu mult tact, uneori fără ca persoana respectivă să afle,  crea oportunități prin care facilita evoluția profesională, dar și umană a colegilor și colaboratorilor”

            Dintre cărțile publicate amintesc două: Cultura fasolei în județul Dolj, lucrare tipărită la Întreprinderea Poligrafică Oltenia în 1984 și   volumul „Particularități ale sistemului de agricultură durabilă din Oltenia”, publicat în 2008, la Editura SITECH din Craiova, elaborat în colaborare cu echipa de cercetători formată și de domnia sa, respectiv Matei Gheorghe, Mocanu Romulus, Paraschivu Marius.

          Afirm, stimați ascultători  că, de regulă, comunitatea specialiștilor, în general, comunitatea specialiștilor din  agricultură, le-a acordat membrilor săi onorurile pe care și le-au câștigat  prin muncă sistematică, utilă semenilor. Este și cazul profesorului Mihai Nicolescu. Astfel, în 1971 a primit „Medalia Muncii”, iar în 1974  i s-a acordat „Ordinul Muncii clasa a III-a”. Mai târziu, în 2004,  primit Ordinul Național „Serviciul Credincios”  în grad de Cavaler.

          S-a stins din viață la dat de 7 octombrie 2020.

          Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre un cercetător, Mihai Nicolescu, care, mulți ani s-a ocupat de  găsirea unor soluții pentru valorificarea solurilor sărace din Oltenia, solurilor nisipoase din Oltenia. Pentru consolidarea informațiilor  despre profesorul Mihai Nicolescu vă sugerez  să vizitați clădirea Facultății de Agronomie din Craiova, strada Libertății nr.19.

          Înainte de a intra pe poarta monumentală a clădirii, îndreptați-vă privirea spre statuia lui Tudor Vladimirescu, realizată de  Margareta Cosăceanu-Lavrillier, nepoata lui Gogu Constantinescu, părintele Teoriei sonicității, născut în casa spre care privește Tudor Vladimirescu. Se poate spune că Tudor Vladimirescu privește și spre casa Glogoveanu, în care a lucrat ca administrator.  Mai trebuie spus că Brâncuși a văzut, în 1936, macheta acestei statui în atelierul artistei Margareta Cosăceanu și i-a sugerat  ca statuia să fie amplasată la Craiova, pe locul în care este acum.

          Intrați, apoi, în clădirea construită între 1925 și 1928. Atunci, în 1928, aici funcționa  Școala  secundară de fete „Regina Elisabeta”. Vizitând curtea interioară puteți să vă imaginați austeritatea unei școli de fete de acum 100 de ani.

          Vizitați parterul și etajele. Spații generoase, cu exponate legate de agricultură, de produsele agricole specifice Olteniei. Sălile de curs poartă numele marilor profesori care au funcționat aici. În aripa din partea dreaptă, la primul etaj, se afla biroul  care l-a găzduit pe profesorul Mihai Nicolescu.

          Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.