Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Craioveanul Mihail Konteschweller şi telemecanica.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc despre craioveanul Mihail Konteschweller, considerat părintele telemecanicii în România.

Ne aducem aminte adesea  de jocurile  din copilărie. Ne minunăm de imaginaţia de care am dat dovadă. Privim adesea la jocurile copiilor din zilele noastre . Ne minunăm de imaginaţia de care dau dovadă în jocurile lor. Uneori părinţii îi încurajează în jocurile lor de-a dreptul  fabuloase.  De cele mai multe ori, noi , ca părinţi sau educatori, suntem interesaţi de performanţele instituţionalizate şi nu dăm importanţă dezvoltării imaginaţiei copiilor. Sunt multe exemple de soluţii tehnice de avangardă care au încolţit în mintea oamenilor în perioada copilăriei. Un exemplu este craioveanul  Mihail Konteschweller.

Mihail Konteschwellers-a născut în  data de 23 mai 1897  la Craiova.

Din păcate nu dispun de  date despre studiile primare şi secundare pe care, probabil, le-a făcut la Craiova. Documentele menţionează că în  1914, adică la vârsta de 17 ani , a făcut  mai multe fotografii aeriene  deasupra Craiovei. A folosit  un  zmeu, pe care a fixat un aparat de fotografiat  şi pe care îl declanşa de la sol cu ajutorul  unei sfori .Se poate spune că a fost prima încercare de comandă de la distanţă, sau , altfel spus, de telemecanică, domeniu care l-a pasionat şi în care a fost un pionier recunoscut  în ţară şi în străinătate.

Studiile superioare le-a făcut în Anglia fiind preocupat de radiofonie.

În timpul primului război mondial  dar mai ales imediat după  terminarea  lui, interesul pentru  radiofonie şi telegrafia fără fir a crescut foarte mult .Craioveanul Nicolae Vasilescu Karpen, instalează, la Bucureşti, lângă lacul Herăstrău,   în 1915 primul post de radiotelegrafie – cunoscut  sub acronimul TFF , telegrafia fără fir, din România  cu care a intrat în legătură cu staţii similare din Europa. . Avea o putere de  150 kW.De altfel, în 1917 Lucien Lévy inventează superheterodina , adică receptorul radio standard utilizat, ca schemă de principiu,   până în zilele noastre  atât în receptoarele de trafic cât şi în cele  casnice. În perioada 1924- 1925 Mihail Konteschweller a locuit şi a lucrat la Paris unde a realizat mai multe  aparate de radio de tip  ultra-reacţie  şi super-reacţie.

            Mihail Konteschweller publică   în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei. Una dintre acestea, RADIOFONIA,  cu apariţie bilunară, apărută  la 15 octombrie 1925  îl  avea  colaborator pe Mihai Konteschweller, alături  de prof.  Dragomir Hurmuzescu, comandor Boerescu,  ing. I. Halpern, ing. I. Bruneanu, ing. Sergiu Condrea si ing. Emil Petraşcu.     Cât de importantă a fost această revistă în răspândirea cunoştinţelor despre radiofonie rezultă şi din memoriile profesorului Mihail Gelep.” În anul 1926 întâmplarea face să-mi cadă în mână o revistă de radio, în care era descris un aparat cu 3 lampi, – invenţiunea unui  concetăţean de-al nostru stabilit la Paris, şi al cărui aparat pe vremea aceia era cotat ca cel mai bun – Super Reacţia Dr. Konteschweller. După multe, foarte multe încercări, din cauza neştiinţei am ajuns totuşi să înjgheb acest aparat care da audiţiuni satisfăcătoare..”.

 Experienţa acumulată în aceşti ani  a fost prezentată în două cărţi  :Actualităţi radiofonice,  publicată la Bucureşti  în 1931  şi  Radio pentru toţi (2 volume), publicată la  Bucureşti în 1930 şi 1931  de Tipografia “Dimitrie Cantemir”  şi premiată de Academia Română.

Pasiunea lui Mihail Konteschweller pentru telemecanică a  culminat în 1934 prin realizarea unui vaporaş telecomandat. Iată cum este descrisă această realizare în cartea „Enciclopedia invenţiunilor tehnice”, apărută în  1939 la Bucureşti sub îngrijirea ing. Nicolae Constantinescu .” În cadrul expoziţiei târg a industriei româneşti ţinută în Parcul Carol I în toamna anului 1935, vizitatorii au putut vedea un vaporaş pe lacul parcului, condus de pe mal prin ajutorul undelor electromagnetice. În aplicarea acestei demonstraţii, inventatorul ing. Mihai Konteschweller, a aplicat soluţii cu totul  originale, cu mijloace modeste şi într-un timp scurt. Vaporaşul poate primi 6 comenzi : înainte, înapoi, la dreapta şi înainte, la stânga şi înainte, sirenă şi oprire. Aceste comenzi sunt suficiente  spre a conduce vaporaşul în orice punct de pe suprafaţa lacului”. Contribuţiile lui Mihail Konteschweller, ajutat şi de ing. Gheorghe Volbură,   la realizarea telecomenzii se referă atât la pupitrul de comandă, mânuit de pe mal, cât şi la partea de recepţie montată pe vaporaş. Iată cum era descrisă această  componentă .” Chestiunea aceasta a releului e de o importanţă deosebită , căci de funcţionarea lui ireproşabilă depinde în cea mai mare parte siguranţa funcţionării. Releul  adaptat la vaporaş este improvizat  de inventator din 2 bobine de  receptor telefonic, montate pe un  miez magnetic. Pentru a asigura un reglaj mai fin al tensiunii paletei ( adică al cârmei ) s-a aplicat acestuia un resort de ceasornic. Vaporaşul a putut  fi condus pe toată suprafaţa lacului care  se întinde până la 2-300 de metri de postul de emisiune”.

Soluţiile imaginate şi rezultatele obţinute de Mihail Konteschweller   în domeniul comenzii de la distanţă au fost publicate în cartea   „ Telemecanica”     apărută la Tipografia  Cuvântul Românesc din Bucureşti în 1937.  Această carte, premiată de Academia Română,  l-a  consacrat ca promotor al telemecanicii  în ţara noastră. Termenul de telemecanică a fost utilizat în literatura de specialitate  din ţara noastră până în anii  80 ,  un exemplu fiind revista Automatica, Telemecanica.

Mihail Konteschweller    a mai scris încă două cărţi Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea, publicată în  1938 şi Radioelectricitatea, publicată în 1944 de  Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă.

Cartea  Radioelectricitatea  cuprinde  multe informaţii necesare, la vremea aceea,  unui tehnician , unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de  Radio dar cuprinde  şi o descriere a posturilor de radiodifuziune  din România: „Radio Bucureşti de 12 kW , Băneasa-Otopeni , 1929;Radio România  de 150 kW , Bod- Braşov, 1935;Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941;Radio Moldova de 5kW pe 259 m , Iaşi , 1941. Radio România  este unul dintre cele mai mari posturi de radiodifuziune din Europa.S-a ales o undă lungă ( 1875 m) pentru a reduce absorbţia produsă de munţi şi de păduri.Acest post deserveşte în undă directă aproape tot cuprinsul ţării, afară de regiunea Timişoarei.”

            A lucrat ca inginer la Bristol (Anglia), la Reşiţa, la Casa Şcoalelor şi în cadrul Armatei române, iar în ultimii ani de viaţă a fost profesor la Politehnica din Iaşi, catedra de curenţi slabi. Deşi a  activat la Iaşi  numai doi ani,  1945- 1947, an în care a decedat la vârsta de 50 de ani, prezenţa sa a fost atât de  puternic recepţionată încât promoţia de ingineri din 1948 a Universităţii  „Gheorghe Asachi”  din Iaşi poartă numele de  „ promoţia prof. dr.ing. Mihail  Konteschweller”.

 Pentru  a avea  imagine concretă despre activitatea lui Mihail Konteschweller, vă sugerez ca într-o sâmbătă sau într-o duminică  să descoperiți două relee radio-tv  din Oltenia: releul de la Șimnicul de Sus și Releul de la  Novaci-Rânca.

Plecați de la cele două sensuri giratorii situate la intersecția din Bulevardul Carol și strada Frații Golești în direcția Horezu. Treceți pe sub calea ferată, lăsați în stânga Centrala Termoelectrică CET  2 din  cartierul Bariera Vâlcii și traversați Centura de Nord a Craiovei. Deja se profilează  în față, pe dealul de la Șimnicul de Jos,  față Releul  Radio-TV. Puteți să rămâneți în zona, în pădurea de la Mlecănești, sau să mergeți mai departe spre Novaci. Aveți de parcurs aproape 100 de kilometric dar peisajul și obiectivele întâlnite merită tot efortul. De la Novaci până la Rânca sunt aproape 20 de kilometri. Aproape de stațiunea tursitică Rânca, pe partea dreaptă, se profilează releul radio-tv Novaci-Rânca.

            Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.