Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Personalități din știință și tehnică.

Ilie Murgulescu –  fiu de ţăran din Dolj, Preşedinte al Academiei Române.

Azi, la emisiunea „Personalități din știință și tehnică”, o să vă povestesc despre Ilie Murgulescu, fiu de țăran din Dolj  care a ajns Președinte al Academiei Române.     

          Din timp îm timp, apare în lumea noastră câte  un tânăr cu o forţă intelectuală remarcabilă. Unii provin din familii de învăţători sau  din familii de oameni cu carte. Alţii vin dintr-un sat modest în care învăţătorul sau preotul au fost oamenii cu cea mai multă carte dar care s-au ocupat de educarea copiilor, i-au selectat pe cei cu potenţial intelectual şi i-au îndrumat spre şcoli înalte. Uneori părinţii acestor copii au înţeles repede că trebuie să facă eforturi financiare pentru a-l trimite pe copil la şcoli înalte. Alţii,  poate mai săraci, au avut nevoie  de insistenţa învăţătorului ca să-l suie pe copil în car şi să-l ducă  până în cel mai apropiat oraş pentru a-l înscrie la liceu. Ştiu multe istorii de acest fel. Pe unii dintre oamenii care au parcurs acest drum i-am cunoscut. Pe alţii nu i-am cunoscut personal dar i-am urmărit în presa vremii mele.Unul dintre aceştia a pornit dintr-un sat modest din Dolj, a învăţat la Craiova şi la Cluj, a muncit la Timişoara, iar apoi a mers la Bucureşti pentru a fi Rector, pentru a fi Ministru, pentru a deveni Academician. Acest om s-a numit Ilie Murgulescu.

Ilie Murgulescu s-a născut la data de 27 ianuarie 1902  în comuna Cornu, judeţul Dolj . După absolvirea şcolii primare din comuna natală urmeazã cursurile gimnaziului „Fraţii Buzeşti” şi Liceului „Carol I” din Craiova. Cu mai multe ocazii, Ilie Murgulescu   a evocat cu recunoştinţă  modul în care învăţătorul din comună  l-a convins pe tatăl său să-l  trimită la Craiova pentru a-şi continua studiile.

            A urmat, între 1922 şi 1928,  cursurile Facultăţii de Ştiinte a Universităţii româneşti „Regele Ferdinand” din Cluj. Această universitate fusese înfiinţată la 12 mai 1919, imdediat după marea unire şi s-a numit Universitatea „Daciei superioare” , iar apoi, din 1 februarie 1920,  s-a numit Universitatea „Regele Ferdinand I “. Din 1926, fiind   încă student , şi-a început activitatea didactică la Cluj, unde a funcţionat până în 1945.

            Din 1945 a fost profesor la  Institutul Politehnic din Timişoara pe care îl va conduce, în calitate de Rector între 1947 şi 1948.

În noiembrie 1947 a fost numit, alături de alte cadre didactice din ţară, în primul Consiliu Profesoral provizoriu al Facultăţii de Agronomie din Craiova. La întrunirile Consiliului profesoral s-au definitivat planurile de învăţământ, specializările şi  catedrele didactice ale Facultăţii de Agronomie din Craiova.

            Din 1949  este numit Rector al  Universităţii din Bucureşti, funcţie pe care o va ocupa până în 1950.  A fost Ministru al Învăţământului (1953-1956) şi al Învăţământului şi Culturii (1960- 1963).

După obţinerea, în 1930,  a titlului de doctor în Chimie, efectuează un stagiu de cercetare, între 1932 şi 1933, la Universitatea din Leipzig. În laboratorul de fotochimie condus de profesorul Fritz Weigert  s-a documentat asupra metodelor optice aplicate în chimie şi fotochimie. Cercetările ştiinţifice efectuate de profesorul Murgulescu în domeniul chimiei fizice au abordat teme legate de : structură moleculară şi spectroscopie, cinetică chimică, termodinamică chimică, electrochimie, radiochimie ,chimie anorganică si analitică. A efectuat, de asemenea, cercetări în domeniul cineticii chimice, combinaţiilor complexe ale tiosulfaţilor de argint şi cupru în prezenţa cationilor de sodiu, potasiu şi amoniu.  În domeniul chimiei analitice, Ilie  Murgulescu a stabilit noi metode pentru determinarea mercurului. A fost primul care a utilizat acidul ortoclorbenzoic în alcalimetrie şi acidimetrie, a stabilit noi metode conductometrice pentru titrarea molibdaților şi wolframaţilor utilizând azotatul de argint precum şi a ionilor complecşi cianici ai fierului aducând contribuţii la teoria proceselor de precipitare în analiza fizico-chimicã. A publicat studii privind punctul de echivalentã în titrimetrie şi determinarea potenţialului normal de electrod.

A avut contribuţii în domeniul reacţiilor redox, a descompunerii termice a metanului.A inventat pocedeul de polimerizare a acrilonitrilului.

Pentru activitatea sa ştiinţifică a fost distins  cu Medalia de Aur a celui de al 39-lea Congres International de Industrie Chimică (1970).     Profesorul Murgulescu a fost ales membru al Academiei Române în 1948, recunoscându-se astfel valoarea lucrărilor sale ştiinţifice. A fost ales vicepreşedinte (1959-1963) şi preşedinte al Academiei (1963-1966).

A  contribuit, prin personalitatea sa,  la reîncadrarea unor mari personalităţi în învăţământul universitar. Este vorba de George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Zamfirescu, Constantin D.Papastate şi de mulţi alţii. Iată ce spunea,într-un inteviu, Nicolae Şerban Tanaşoca, istoric român :„Era ultima mare „purificare“ a studenţimii, cea din 1959, când foarte mulţi tineri cu origine zisă nesănătoasă au fost exmatriculaţi. Am tot făcut memorii fără răspuns la autorităţi până ce, în primăvara anului 1960, a venit în fruntea Ministerului Învăţământului Ilie Murgulescu, … şi acest nou ministru ne-a reînmatriculat aproape pe toţi. Ilie Murgulescu era socotit pe vremea aceea un nou Spiru Haret »

 A avut un rol important în înfiinţarea  la Craiova  a Centrului de Studii Socio-Umane  al Academiei Române , a Editurii Scrisul Românesc şi a revistei Ramuri.

Începând cu anul 1977 a fost marginalizat de mai marii vremii pentru că s-a opus ca Institutul  de chimie-fizică să  nu mai fie coordonat de Academia Română. Spe bucuria lui Ilie Murgulescu, în 1990, acest institut  a revenit în cadrul Academiei.

Soţia sa, Elena Murgulescu, a fost profesoară de matematică la Politehnica din Bucureşti, autoare a mai multor cărţi de specialitate, printre care „Geometrie analitică şi diferenţială”, publicată de Editura Didactică şi Pedagogică în  1965.

                                    Ca  recunoaştere a  realizărilor sale  ca profesor şi  cercetător , Academia Română a decis ca Institutul de  chimie fizică  din Bucureşti să poarte numele „Ilie Murgulescu” , iar Universitatea din București a numit sala de curs în care a predat chimia-fizică timp de 23 de ani, amfiteatrul Academician Ilie Murgulescu.Un liceu din Craiova poartă numele „Ilie Murgulescu”.

            S-a stins din viaţă la data de 28 octombrie 1991 în Bucureşti.

Ca să aveți o imagine concretă despre personalitatea evocată azi, vă sugerez ca într-o sâmbătă sau într-o duminică  să încercați să descoperiți  satul Cornu, în care  s-a născut Ilie Murgulescu. Porniți din fața Facultăți de Agronomie  unde, în 1947, Ilie Murgulescu a venit de mai multe ori.  Virați la stânga, pe  strada Brestei, până la intersecția cu strada Maria Tănase. Mergeți tot înainte și, după mai puțin de 500 de metri, ajungeți la Liceul de Industrie Alimentară care poartă numele „Ilie Murgulescu”. La intersecția cu strada   Râului,  schimbată radical de curând, virați la stânga pe strada Râului până la intersecția cu strada Bucovăț unde virați la dreapta. De aici urmați drumul spre Cetate, un drum cu suișuri urmate de  coborâșiuri, curbe și serpentine. După o jumătate de oră ajungeți în comuna Vârtop unde virați la dreapta spre Orodel și Cornu, satul în care s-a născut Ilie Murgulescu, personalitatea despre care v-am povestit în acastă seară.

            Până la următoarea întâlnire eu, Gheorghe Manolea,  să urez  toate cele bune!

Mențiune.

            Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și  on line  radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.