Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Ustensile –instrumente pentru scris

Papirus 3000 îChr.

Papirusul este atribuit ca aparținând egiptenilor, materia prima fiind tulpina trestiei cultivatã in Valea Nilului. Membrana exterioara era desfacuta in benzi verticale care se aşezau una lângã alta. Suprafaţa obtinutã este acoperita cu un lichid gumat peste care se aşezau alte benzi orizontale. Dupã  presare şi uscare se şlefuiau cu bucaţi de piatrã sau os.

Cerneala

În aceiaşi perioada se folosea pentru scriere cerneala neagrã, fabricatã din seu, gumã arabicã şi praf de cãrbune. Cerneala se se pãstra uscatã sub forma  de pastile. La 2500 îChr este semnalatã cerneala roşie obţinutã din cinabru.

Pergamentul 197 – 156 îChr.

Se pare ca acesta a apãrut ca urmare a rivalitaţii comerciale si culturale dintre Faraonul Ptolemeu si Regele Pergam. Faraonul a intrerupt livrarea cu papirus catre Pergam determinându-i pe scribii acestuia sã inventeze un nou suport pentru scris – pergamentul – confecţionat din piele de oaie, de caprã, de viţel, de antilopã si chiar de lup.

Hârtia.

O poveste lungã. Hârtia din mãtase era cunoscutã în China din anul 200  îChr. Hârtia din materiale vegetale a fost inventatã tot în China de Cai Lun – un eunuc al împãratului  Hedi (88-106).El a pus la punct o metodã de fabricaţie pornind de la scoarţã de capac, deşeuri de in. Prima hârtie reciclabilã dateazã  de la 1793, o perioadã care coincide cu o crizã  economicã. Tot dupã o perioadã de crizã, al doilea rãzboi mondial, a apãrut tehnica actualã de reciclare a hârtiei.

Istoria hârtiei are “semne” şi în ţara noastrã.

În 1539 braşovenii Johann Fuchs şi Johannes Benkner instaleazã în oraşul lor prima “moarã” (fabricã) de hârtie. Se presupune cã prima “moarã” de hârtie din Transilvania ar fi fost instalatã la Orlat, lângã Sibiu, pe valea Cibinului între 1534 şi 1539.

În 1768 începe sã funcţioneze “moara” de hârtie de Prundul Bârgãului care, modernizatã, funcţioneazã şi astãzi.

Creionul 1564.  Primul creion de grafit a fost inventat în Anglia – Cumberland. Documentele menţioneazã aceiaşi descoperire şi în în mania.

1794. Chimistul şi mecanicul francez Nicolas Jacques Conté (1755 – 1805), inventator foarte fecund, fabricã primele creioane de scris cu minã preparatã din grafit şi argint şi învelite în lemn de cedru. Conté a obţinut Brevetul nr. 32 în 1795 şi a fondat propria sa fabricã în Paris, str. Renard nr. 46. În 1993 societatea Conté a lansat în fabricaţie primul creion în întregime recicabil. El se numeşte Evolution.
1795. Se inventeazã  creionul mecanic. Primul creion care permitea avansul mecanic al minei, denumit Ever-Sharp Pencil, a fost inventat în 1915 de japonezul Tokuji Hayakawa.

Peniţa     1692     Bijutierul parizian Dalesme fabricã primele peniţe de scris din metal. Fabricaţia a fost perfecţionatã în 1772 de Fontaine.

• Germanul J. Jansen, din Aachen, inventeazã peniţa de scris din oţel moale dar care abia în 1802 intrã în fabricaţie industrialã şi uz curent.

1780    Englezul Samuel Harrison propune înlocuirea penei de gâscã    pentru scris cu peniţã confecţionatã din metal.

Stiloul          Surprinzãtor dar nu se ştie exact cine a avut ideea revoluţionarã a

Stiloului actual.

Un prim brevet pe aceastã idee dateazã de la 1709. Pe timpul lui

d’Alambert (1717 – 1783) şi Diderot (1713 – 1784) se pare cã erau

folosite astfel de stilouri primitive. Chiar şi Caterina a Rusiei nota                   în Memoriile sale din 1748 cã a folosit o “panã” fãrã sfârşit. Între 1800 şi 1900 au fost depuse peste 400 de brevete pe aceastã temã.

25 mai 1827 românul Petrache Poenaru – literat şi profesor, inventeazã la Paris şi obţine Brevetul pentru “condeiul portãreţ fãrã sfârşit alimentându-se însuşi cu cernealã”. Este primul toc rezervor, precursorul stiloului actual realizat ulterior de Brissant şi Ciffin în 1863 şi de Watterman în 1884.

Creionul cu bilã (pixul) 1939. Ungurul Ladislau Biro concepe creionul cu bilã folosit la început de aviatori la altitudini mari. Totuşi Brevetul pentru principalul bilei a fost obţinut în 1888 de cãtre D.J. Loud. Rãmânea nerezolvatã problema vîscozitãţii cernelei.

1943. Biro era jurnalist. În timpul unei vizite la impremeria ziarului la care lucra a fost impresionat de avantajul cernelei cu uscare rapidã. Dar încã nu gãsise “trucul”. Începând cu 1940 s-a refugiat în Argentina. Într-o zi, urmãrind un grup de copii care se jucau cu bile a constatat cã acestea, dupã ce treceau printr-un canal murdar lãsau în urma lor nişte urme negre. Aşa a gãsit “trucul”. A dezvoltat ideea şi a depus un brevet de invenţie în 10 iunie 1943. Creionul sãu a fost fabricat de firma Reynolds din SUA.

Creionul BIC.   

În 1953 baronul Bich (1914 – 1994) lansa o campanie publicitarã pentru prezentarea faimosului vîrf “BIC”. O reinventare, pusã la punct în 1949. Ca urmare Marcel Bich a cumpãrat toate brevetele lui Biro şi va pãstra un secret absolut asupra propriilor procedee de fabricaţie. Utilizarea vîrfului BIC în şcoli a fost autorizatã în 1965.

Creionul cu bilã care şi şterge. 1979. Firma americanã Gillette a lansat în 1979 primul stilou cu gumã numit Eraser Mate sau Replay. Este singurul stilou de acest tip deoarece secretul de fabricaţie este bine pãstrat. Pânã în prezent n-a fost încã copiat.