Blog – Prof. Gheorghe Manolea

13 februarie  Ziua mondiala a Radioului.

Discuție purtată cu Andrada Cojocaru la Radio Craiova în data de 13 februarie, ca ”Invitat in studio”  la emisunea ” Pulsul zilei”.Documentul de bază

http://www.radiocraiova.ro/audio-ziua-mondiala-a-radioului

Contextul  discuției despre  Ziua mondială a Radioului

In cadrul Academiei Române își desfășoară activitatea Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei si Tehnicii  – CRIFST–. Deoarece în acest an, mai precis în data de 13 martie,  se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Dragomir Hurmuzescu, o personalitate  care a marcat istoria științei, istoria tehnicii, istoria învățământului din România , s-a propus ca în perioada 13 februarie – 13 martie să se organizeze mai multe activități în care să fie evocat Dragomir Hurmuzescu.

Reamintesc că Dragomir Hurmuzescu este fondatorul Societății Române de Radiodifuziune  ,  reamintesc că Dragomir Hurmuzescu  a coordonat  realizarea primului  receptor radiofonic din Romania . Radioreceptorul a fot montat   în laboratorului Institutului electrotehnic din București unde se organizau  audiții publice.  De două ori pe săptîmână,  joia și sâmbăta, de la ora 21,30 , oamenii  se adunau în curtea laboratorului  și ascultau  emisiunile radio transmise de posturile străine. Cel mai bine se auzea postul din Viena. Asta se întâmpla în 1925.

Ei bine,în acest context, adică al evocării lui Dragomir Hurmuzescu, ne-am propus  ca la începutul perioadei 13 februarie- 13 martie , să spune câteva cuvinte și despre 13 februarie –Ziua Mondiala  a Radioului.

Cand si cum s-a decis  alegerea datei de 13 februarie  ca ziua Mondiala a Radioului

In data de 3 noiembrie 2011 s-a desfasurat  Conferinta generala  a UNESCO,  Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură,  iar Delegatia Permanenta  a Spaniei   a prezentat   propunerea Academiei Spaniole de Radio  de  a se  marca prima emisiune a postului de radio al Natiunilor Unite facuta in 1946. Atunci , in noiembrie 2011, s-a propus  ca ziua de 13 februarie sa fie declarata si sarbatorita ca Ziua mondiala a Radioului. La 14 ianuarie 2013, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat în mod oficial proclamarea Zilei Mondiale Radio, marcată de UNESCO. Scopul acesti propuneri  este de sensibiliza populatia asupra rolului radioului și  de a promova  cooperarea internațională între radiodifuzorii din toata lumea. Eu aș traduce acest obiectiv în felul următor: rolul informativ și educativ al radioului este net superior în comparație cu  televiziunea.

Mai mult, aparatul de radio este accesibil comunităților izolate. De asemenea, emisunile radio pot fi ascultate fără a afecta mobilitatea ascultorilor. Emisiunile radio pot fi ascultate si de cei care nu au un telefon mobil .

Cât de inedită este această  propunere.

Ne-am obisnuit deja  să sărbătorim ziua nationala sau internationala a unor categorii profesionale sau a unor activitati. Spre ex. in 14 septembrie, ziua in care s-a inaugurat Podul  de cale ferata de la Cernavodă, se sarbatoreste  , in Romania, ziua Inginerului. Sau, in 26  aprilie se sarbatoreste Ziua mondiala a Proprietatii industriale.  De asemenea, ziua mondiala a apei, a inimii.

Asadar, a sarbatorii ziua nationala sau  mondiala a unei activitati nu este o noutate. Chiar si ziua Radioului  este deja sarbatorita.

Spre exemplu, în Rusia, ziua Radioului este sărbătorită în data de 7 mai. A fost alesă  această zi deoarece  la 7 mai 1895 Alexander Popov  a  făcut o demonstrație in  laboratorul de fizica al Universitatii  din Petersburg  privind functionrea unei instalatii de Telefonie Fara Fir –TFF. Popov a avut contributii si in realizarea antenei Radio.

Radioamatorii au  o Zi Internaţională, aniversată anual, 18 aprilie. La 18 aprilie 1925, s-a infiintat Uniunea Internaţională a Radioamatorilor.

În România, ziua de 1 noiembrie  este sărbătorită  ca ziua Radiodifuziunii Române având în vedere că la 1 noiembrie 1928  Dragomir Hurmuzescu transmitea primul mesaj radio ” Alo, alo, aici Radio București” . Desigur , este ziua Radiodifuziunii.

Justificarea  sarbatoririi  zilei  Radioului, zilei Mondiale a Radioului.

Scopul sărbătoririi Zilei Mondiale a Radioului este de a  sensibiliza populația asupra  rolului Radioului. In acest scop se dezbat  teme de interes larg. Spre exemplu in  2014 tema a fost ”Pe 13 februarie să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin” adică, oamenii ca dv. care faceti  ca radioul să fie un instrument de informare, o sursa de informatii culturale.

Asadar, din punctul meu de vedere, se justifica.

S-ar putea alege și altă zi?

In istoria radioului au  fost multe momente de o importanta istorica.Spre exemplu la 28 martie 1899 , Marconi a transmis prima radiograma peste Canalul Mânecii. Ziua de 28 martie ar putea fi Ziua Mondiala a radioului.  Sa nu uitma ca in 12 decembrie 1901 , Marconi a transmis prima radiograma peste Atlantic. Si ziua de 13 decembrie ar putea fi Ziua Mondiala a radioului. Academia de Radio din Spania a propus data de 13 februarie  pentru că in 13 februarie 1946  a fost facuta prima transmisie radio a postului Natiunilor Unite.  Este un argument  acceptat deja de  UNESCO -Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură .

Contribuțiile craiovenilor la dezvoltarea radioului din Romania.

Nicolae Vasilescu Karpen

Vasilescu-Karpen Nicolae s-a născut la data de 28 noiembrie 1870 în Craiova. Urmează şcoala primară  apoi   Liceul Carol I din Craiova unde s-a remarcat prin spiritul de analiză şi  prin  pasiunea sa pentru partea experimentală a disciplinei studiate, dar mai ales de partea practică a fizicii. S-a înscris, apoi,  Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti pe care a absolvit-o  în anul 1891 ca şef de promoţie .Încă nu împlinise 21 de ani când şi-a început activitatea la Serviciul Lucrărilor Publice din Bucureşti unde şi-a adus contribuţii remarcabile în realizarea echipamentelor de comunicaţie.

Pe lângă activitatea didactică, a desfăşurat mai multe activităţi industriale.Din 1906 a fost  şef al Diviziei tehnice a Poştei Telegrafului Telefoanelor. În această calitate a construit la Herăstrău un post de telegrafie fără fir folosit în timpului Primului Război Mondial pentru a comunica cu celelalte ţări europene. Staţia de emisie, asemănătoare cu cea instalată în Turnul Eiffel din Paris, avea o putere de 25 kW , o antenă de 80 m înălţime şi o rază de emisie de 2.000 km. În perioada 1914- 1915 s-a asigurat legătura  cu staţiile din Paris, Lyon, Atena, Sevastopol.A proiectat  lucrările de electrificare pentru localităţile  Constanţa, Vaslui, Câmpina , Râmnicu Sărat.

Mihail Konteschweller

Mihail Konteschweller s-a născut în  data de 23 mai 1897  la Craiova.A fost elev la actualul Liceu Fratii Buzesti .

Documentele menţionează că în  1914, adică la vârsta de 17 ani , a făcut  mai multe fotografii aeriene  deasupra Craiovei. A folosit  un  zmeu, pe care a fixat un aparat de fotografiat  şi pe care îl declanşa de la sol cu ajutorul  unei sfori .Se poate spune că a fost prima încercare de comandă de la distanţă, sau , altfel spus, de telemecanică, domeniu care l-a pasionat şi în care a fost un pionier recunoscut  în ţară şi în străinătate

Studiile superioare le-a făcut în Anglia fiind preocupat de radiofonie.

În timpul primului război mondial  dar mai ales imediat după  terminarea  lui, interesul pentru  radiofonie şi telegrafia fără fir a crescut foarte mult .Craioveanul Nicolae Vasilescu Karpen, instalează, la Bucureşti, lâgă lacul Herăstrău,   în 1915 primul post de radiotelegrafie – cunoscut  sub acronimul TFF , telegrafia fără fir, din România  cu care a intrat în legătură cu staţii similare din Europa. . Avea o putere de  150 kW.De altfel, în 1917 Lucien Lévy inventează superheterodina , adică receptorul radio standard utilizat, ca schemă de principiu,   până în zilele noastre  atât în receptoarele de trafic cât şi în cele  casnice.În perioada 1924- 1925 Mihail Konteschweller a locuit şi a lucrat la Paris unde a realizat mai multe  aparate de radio de tip  ultra-reacţie  şi super-reacţie.

Mihai Konteschweller publică   în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei. Una dintre acestea, RADIOFONIA,  cu apariţie bilunară, apărută  la 15 octombrie 1925  îl  avea  colaborator pe Mihai Konteschweller, alături  de prof. doctor D.Hurmuzescu, comandor Boerescu,  ing. I. Halpern, ing. I. Bruneanu, ing. Sergiu Condrea si ing. Emil Petraşcu.            Experienţa acumulată în aceşti ani  a fost prezentată în două cărţi  :Actualităţi radiofonice,  publicată la Bucureşti  în 1931  şi  Radio pentru toţi (2 volume), publicată la  Bucureşti în 1930 şi 1931  de Tipografia “Dimitrie Cantemir”  şi premiată de Academia Română